Procentul celor plecaţi la muncă în străinătate a fost, după 2002, de aproximativ 10% din populaţie. Anul trecut, numărul euronavetiştilor era comparabil cu cel al angajaţilor din sectorul privat, în ţară.

Migranţii români au reprezentat, după 2002, aproximativ 10% din totalul populaţiei. Cei aproximativ două milioane de migranţi, înregistraţi până anul trecut, reprezintă o cifră comparabilă cu cea a angajaţilor din sectorul privat, în ţară - 2,5 milioane de persoane.

Este una dintre concluziile unui studiu realizat în prezent de cercetătorul Dragoş Radu la University College London (Marea Britanie), într-un proiect coordonat de Universitatea din Edinburgh. Cifrele legate de migraţie sunt însă greu de cuantificat, arată cercetătorul, în lipsa unor date clare despre cei plecaţi temporar.

Emigranţii întorşi trăiesc un aparent paradox: cu cât petrec mai mult timp în ţară, cu cât sunt mai dispuşi să se reîntoarcă la muncă în străinătate, potrivit datelor analizate. Tendinţa este explicabilă: pentru cei mai mulţi, intervine dezamăgirea - au sentimentul că lucrurile se schimbă mult prea încet aici şi simt nevoia de a se întoarce la un alt ritm de viaţă.

„În România, majoritatea consideră că migraţia este ceva pozitiv şi aşteaptă rezultate economice bune, dar problema este mult mai nuanţată: pentru stat este un faliment“, avertizează Dragoş Radu.

Bărbaţii câştigă mai mult decât femeile în străinătate

Cei mai mulţi pleacă pentru că au cunoscuţi care au trecut prin aceeaşi experienţă, mai mult decât din motive economice, mai arată specialistul. Sunt, în general, tineri, bărbaţi şi au niveluri de pregătire care-i apropie de extreme: ori necalificaţi, ori cu înaltă pregătire.

Diferenţa dintre veniturile obţinute în România, respectiv în ţara de destinaţie, este extrem de mare, în funcţie de aceste caracteristici: dacă un necalificat nu obţine mult mai mult decât ar avea în ţară, unul cu înaltă calificare câştigă cu 15%, până la 27% mai mult. Intervin şi deosebiri în funcţie de gen: dacă femeile pleacă pe un venit nesemnificativ mai mare, bărbaţii câştigă în general cu 15% mai mult.

Şi, odată ce se întorc, cei cu pregătire au avantaje semnificativ mai mari: obţin venituri cu până la 25% mai mari decât cele dinainte de plecare, spre deosebire de necalificaţi, care obţin cu 10% mai mult decât înainte. Femeile câştigă cu 17% mai mult decât înaintea plecării, în timp ce bărbaţii cu doar 10% în plus.

Italia, principala destinaţie

Potrivit raportului „Cu bine, din Europa - studiu despre migraţ ia forţei de muncă româneşti în Uniunea Europeană“, publicat anul trecut de Asociaţia Naţională a Birourilor de Consiliere pentru Cetăţeni, Italia rămâne principala destinaţie a românilor, în scădere însă faţă de sfârşitul lui 2005: 23,2% dintre respondenţi aleg această ţară, în comparaţie cu 29,5%. Pe al doilea loc se află Spania, cu peste 22%.

În ceea ce priveşte împărţirea pe provincii „exportatoare“ de forţă de muncă, există o serie de afinităţi: 30,1% dintre muntenii care migrează aleg Spania, la fel - cei mai mulţi transilvăneni.

„Grosul“ moldovenilor - 38,5% - se îndreaptă spre Italia. Ei sunt şi primii deschişi către integrarea pe piaţa muncii din Marea Britanie: în ciuda restricţiilor, aproape de două ori mai mulţi moldoveni pun această destinaţie în faţa Spaniei.

ROMÂNII ÎNTORŞI

Cei care trimit regulat bani în ţară găsesc slujbe mai bune

Muncitorii care se întorc în România sunt relativ puţini, faţă de alte state est-europene. Barometrele de Opinie Publică realizate între 2001 şi 2007 arată că procentul acestora în totalul populaţiei active a fost cuprins între 5% şi 7,75%. Pentru comparaţie, în Polonia procentul a fost de 8,5% în 2004, iar în Bulgaria a ajuns la 11% în 2006.

După ce revin în ţară, migranţii câştigă în general cu 20% mai mulţi bani decât cei care n-au trecut prin această experienţă. Urcă mai uşor în ierarhia ocupaţ iilor şi au o probabilitate mai mare de a-şi deschide propria afacere, se arată în studiu.

Apar şi aici diferenţe importante. „Contează cum îşi transferă banii în ţară, odată ce se mută în România: dacă îşi aduc toate economiile cu ei, sunt posibilităţi mai mari să nu participe pe piaţa muncii. Cei care trimit bani constant în România tind să-şi găsească joburi mai bune“, explică Dragoş Radu. Se întâmplă aşa pentru că banii trimişi îi ajută să întreţină reţele sociale în România, care-i ajută apoi să se reintegreze mai uşor.

Creşterile rapide ale veniturilor nu înseamnă însă, pentru cei mai mulţi, stabilirea definitivă în România.

Autorităţile române, ajutate de crizele altora

„Cei mai mulţi eu cred că se vor întoarce când vor fi suficient motivaţi. Angajatorii sunt cei care ar profita cel mai mult din asta, în special pentru că respectivii muncitori au fost expuşi la cu totul altfel de condiţii de muncă“, spune Dragoş Radu. Iar schimbă rile în ceea ce priveşte salariile se văd deja - în special pentru autorităţi - care se arată tot mai hotă râte să-şi aducă înapoi cetăţenii, prin organizarea de burse ale locurilor de muncă în Italia şi Spania. Oficialii conturează deja pe hârtie „marea întoarcere“ spre prosperitatea din România.

În „ajutorul“ guvernanţilor vin însă alţi factori: situaţia economică mai grea prin care trece Spania - mai ales cea din domeniul construcţ iilor, în care lucrează cei mai mulţi bărbaţi români, precum şi măsurile anunţate de autorităţile italiene pentru limitarea migraţiei şi campania de presă îndreptată împotriva românilor din Peninsulă ar putea cântări într-o anumită măsură în deciziile unora.

BURSE DE JOBURI

Unii acceptă şi salarii de 300 de euro în ţară

Ministerul Muncii a organizat, de la începutul acestui an, câte o bursă a locurilor de muncă în Italia şi în Spania. La Roma, majoritatea dintre aproximativ 600 de participanţi aveau vârste cuprinse între 35 şi 45 de ani şi cereau salarii între 600 şi 800 de euro, arată un raport realizat de Ministerul Muncii, pe baza unor chestionare completate de vizitatorii standurilor. Unii s-au arătat însă dispuşi să revină în ţară şi pentru un salariu de 450 de euro.

Dintre ei, 47,4% au plecat din România în urmă cu cel mult şapte ani, în general din judeţele Moldovei: Vrancea, Neamţ, Bacău şi Botoşani. Mai mult de jumătate dintre ei au precizat că lucrează „la negru“ în Italia. În ceea ce priveşte nivelul de pregă tire, 54,7% dintre participanţi aveau studii profesionale şi de ucenicie, iar 28,4% - studii liceale şi postliceale.

Cealaltă bursă a fost în Castellon de la Plana (Spania) şi a strâns, în cele două zile de desfă- şurare, în jur de 1.300 de participanţ i. Dintre cei care au completat chestionarele ministerului, 17,75% au precizat că au studii profesionale şi de ucenicie, iar 16% - studii liceale şi postliceale. Cei mai mulţi - 30% - au vârste cuprinse între 25 şi 35 de ani, iar 28,5% - între 35 şi 45 de ani.

Situaţia lor este mai îngrijoră toare decât a celor din Italia: aproape 60% au declarat că nu lucrează, iar dintre ei - 87% se află acolo fără forme legale. Şi 35% dintre cei care muncesc nu au acte în regulă. Majoritatea vor salarii cuprinse între 800 şi 1.000 de euro la întoarcerea în ţară, dar sunt şi români care s-ar mulţumi chiar şi cu 300 de euro, se arată în raportul Ministerului Muncii.

Pe lângă ofertele directe ale câtorva angajatori şi cele prezentate de Agenţia Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, românii au aflat şi ce trebuie să facă pentru a intra în legalitate în Spania sau pentru a-şi deschide o afacere în ţară.

DEZBATERE

Se caută soluţii antimigraţie

Eventualele soluţii pentru echilibrarea pieţei muncii din România vor fi căutate la o dezbatere naţională organizată de autorităţi astăzi şi mâine. Fenomenul migraţiei şi efectele sale asupra economiei vor fi discutate de specialişti din cadrul Ministerului Muncii, Agen- ţiei Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Comisiei Naţională de Prognoză, de universitari, sindicalişti sau reprezentanţ i ai patronatelor din construcţ ii - care au cel mai mult de suferit de pe urma valurilor masive de plecări. La discuţiile organizate pe grupuri de lucru, principalele teme vor fi legate de specificul migraţiei forţei de muncă din România, rolul partenerilor sociali, bune practici în managementul acestei probleme sau şansele de reuşită ale încercărilor de atragere a emigranţilor pe piaţa internă.

În februarie, guvernul a adoptat un „plan de măsuri pentru revenirea cetăţenilor români care lucrează în străinătate“, pentru perioada 2008-2010. Acesta prevede realizarea şi actualizarea periodică a unor baze de date cu privire la românii plecaţi, acordarea de facilităţi pentru dezvoltarea propriilor afaceri şi programe pentru cei care sunt interesaţi să muncească în agricultură. „Mitul grec“ şi „povestea celtică“ Există experienţe europene extrem de diferite în ceea ce priveş te migraţia. „Povestea celtică“ este una de succes: muncitorii irlandezi s-au întors în valuri masive, în decursul ultimilor 20 de ani, în contextul unui adevărat boom economic în această ţară şi s-au reintegrat foarte repede.

De cealaltă parte stă „mitul grec“, al migrantului întors şi neadaptat într-o economie cu mari probleme, în anii ’80. „Nu se poate vorbi încă despre vreo tendinţă în ceea ce priveşte România, după una dintre aceste experienţe“, spune Dragoş Radu. Chiar dacă nu a vorbit despre condiţiile în care se va întâmpla asta, comisarul european Leonard Orban, aflat zilele trecute în Italia, s-a ară- tat convins că românii se vor întoarce în valuri. „România va cunoaşte, în viitor, fenomenul care a apărut în Spania, în Portugalia şi în Grecia, după ce aceste ţări au aderat la Uniunea Europeană: valul uriaş de migraţie către celelalte state ale UE va fi urmat de o revenire a muncitorilor către ţara lor de origine“, a arătat el.

EXPERIENŢE

„Mitul grec“ şi „povestea celtică“

Există experienţe europene extrem de diferite în ceea ce priveş te migraţia. „Povestea celtică“ este una de succes: muncitorii irlandezi s-au întors în valuri masive, în decursul ultimilor 20 de ani, în contextul unui adevărat boom economic în această ţară şi s-au reintegrat foarte repede. De cealaltă parte stă „mitul grec“, al migrantului întors şi neadaptat într-o economie cu mari probleme, în anii ’80. „Nu se poate vorbi încă despre vreo tendinţă în ceea ce priveşte România, după una dintre aceste experienţe“, spune Dragoş Radu. Chiar dacă nu a vorbit despre condiţiile în care se va întâmpla asta, comisarul european Leonard Orban, aflat zilele trecute în Italia, s-a ară- tat convins că românii se vor întoarce în valuri. „România va cunoaşte, în viitor, fenomenul care a apărut în Spania, în Portugalia şi în Grecia, după ce aceste ţări au aderat la Uniunea Europeană: valul uriaş de migraţie către celelalte state ale UE va fi urmat de o revenire a muncitorilor către ţara lor de origine“, a arătat el.

CONCLUZII

Măsuri în loc de emoţii

Autorităţile române, încurajate de opinia publică din România, continuă să discute cu emoţie despre emigranţi, în loc să cântărească clar condiţiile care-i ţin acolo şi să ia măsuri pentru ai atrage pe piaţa muncii din ţară. Bursele locurilor de muncă din Italia sau Spania pot fi uşor confundate cu mişcări de campanie electorală precoce, atâta vreme cât au fost mediatizate mai mult în ţară, şi mai ales - atâta vreme cât diferenţele dintre salariile cerute de românii de acolo şi cele oferite au fost foarte mari, în unele cazuri. Pe lângă măsurile directe, statul trebuie să-i facă pe angajatori să conştietizeze că sunt principalii beneficiari ai unor eventuale valuri de întoarceri: ar beneficia, prin intermediul migranţilor, de modele de lucru occidentale, direct de la sursă.