Angajaţii companiilor Dacia-Renault şi InBev intră de mâine în grevă. În ultima perioadă, tot mai mulţi salariaţi din sectorul privat sunt nemulţumiţi de salarii.
Peste 600 de muncitori de la Dacia-Renault au intrat la sfârşitul săptămânii în grevă de avertisment. Protestul, care a durat două ore, a avut ca motivaţie dorinţa unei creşteri salariale cu cel puţin 550 de lei, în două etape, dar şi a primelor pe care angajaţii le primesc de Paşte şi de Crăciun. Conducerea companiei nu a acceptat întru totul cererile salariaţilor, oferind doar o creştere de aproximativ 70 de lei. Mâine, angajaţii Dacia-Renault vor opri lucrul.
Şi sindicaliştii fabricii de bere InBev din Blaj, producătorul berii Bergenbier, intră mâine în grevă generală. Aceştia doresc o creştere salarială de 18%, oferta primită din partea companiei fiind de doar 15%. 90% dintre angajaţii InBev vor participa la protest. Grevele de la cele două companii multinaţionale nu sunt singurele care au avut loc în această perioadă în România. La începutul lunii, sindicaliştii ArcelorMittal Galaţi au protestat şi ei. Mai întâi la Galaţi, apoi la Bucureşti şi la Bruxelles. Profituri mari, salarii mici
Analistul economic Ilie Şerbănescu spune că mişcările de protest ale angajaţilor unor companii din sectorul privat sunt justificate. „Este firesc să se întâmple aşa pentru că în sectorul privat salariile sunt foarte mici, mai ales în ultimul timp, când salariile din sectorul de stat au crescut. S-a creat o presiune ca şi cei din mediul privat să ceară salarii mai mari“, crede analistul.
„România e considerată o ţară bananieră, iar prima victimă este forţa de muncă. Cred că protestele sunt influenţate de nivelul salariilor, care este înjositor“, adaugă Ilie Şerbănescu. Acesta spune că protestatarii sunt nemulţumiţi şi de faptul că salariile lor stagnează, deşi profiturile companiilor cresc. Pe perioada în care va fi grevă companiile vor înregistra pierderi.
„Evenimentul zilei“ aprecia la sfârşitul acestei săptămâni că mişcarea de protest a angajaţilor şi oprirea producţiei de automobile vor costa Dacia cel puţin 10,5 milioane de euro în fiecare zi, la un preţ mediu al autovehiculelor de 8.000 de euro. Ilie Şerbănescu spune că profiturile companiilor nu vor fi însă afectate. „În general, vor scădea puţin profiturile, dar sunt atât de mari, neuzual de mari, încât au de unde“, a spus analistul economic. Proteste la Coca-Cola şi Enel
În România s-au mai înregistrat greve în sectorul privat. La începutul anului, sindicaliştii Coca-Cola România au declanşat un protest, nemulţumiţi de Contractul Colectiv de Muncă pentru 2008, semnat de reprezentanţii companiei cu un sindicat minoritar. Revendicările salariaţilor au fost majorarea salariilor cu aproximativ 25%, plata orelor suplimentare şi a zilelor de weekend lucrate, precum şi acordarea de plăţi compensatorii în caz de disponibilizări.
Sindicaliştii Coca-Cola România au mai protestat şi în 2005, atunci greviştii cerând o majorare salarială cu 18%. Şi sindicaliştii de la Enel au fost în grevă în această lună. În urma negocierilor cu reprezentanţii Grupului Enel România, aceştia au obţinut majorarea grilei de salarizare cu 9% de la începutul lui aprilie, urmând ca în iulie să negocieze o altă creştere a salariilor.
PROFITURI
Multinaţionalele cu angajaţi, în grevă
> InBev - Compania, cel mai mare producător mondial de bere, a realizat în 2007 un profit de 14,4 miliarde de euro. InBev are sediul la Leuven, Belgia, şi are peste 89.000 de angajaţi în toată lumea. În România, compania produce mărcile Stella Artois, Beck’s, Bergenbier, Lowenbrau şi Noroc şi importă Leffe şi Hoegaarden. > Dacia-Renault - În 2007, profitul net al companiei Renault a scăzut cu 7,6%, la 2,734 miliarde de euro, faţă de performanţa de 2,960 miliarde de euro înregistrată în 2006. Pentru 2008, grupul - care deţine mărcile Renault, Dacia şi Nissan - mizează pe o creştere a vânzărilor, ca urmare a lansării a nouă noi modele de autovehicule. > ArcelorMittal - Este cea mai mare companie siderurgică din lume, având 330.000 de angajaţi în peste 60 de ţări. În România, compania deţine combinatele de la Hunedoara şi Galaţi, producătorii de ţevi din Roman şi Iaşi, precum şi operatorul portuar Romportmet Galaţi. ArcelorMittal a raportat o creştere de 30% a profitului net obţinut în 2007, la 10,4 miliarde de dolari.
„La întreprinderile străine, salariile contrastează vehement cu nivelul profiturilor. Este absolut justificabilă mişcarea lor.“ Ilie Şerbănescu, analist economic REVENDICĂRI
Angajaţii ArcelorMittal Galaţi vor salarii mai mari Sindicaliştii de la Combinatul siderurgic gălăţean au protestat şi ei luna aceasta. Mai întâi la Galaţi, apoi la Bucureşti şi Bruxelles. La începutul lunii martie, muncitorii de la Combinatul siderurgic gălăţean, afiliaţi la sindicatul Solidaritatea, au început pregătirile de grevă. Pe 16 martie, câţiva angajaţi ai combinatului din Galaţi au protestat şi la Bucureşti. Aceştia au cerut o majorare salarială cu 25%, dar conducerea companiei nu le-a acordat decât o majorare de 9,5%.
De asemenea, protestatarii au cerut suplimentarea ajutorului de deces, în cazul familiilor siderurgiş tilor care mor în accidente de muncă, şi împărţirea, în mod egal, a sumei de două milioane de lei, aferentă biletelor de odihnă şi tratament. Nemulţumiţi, reprezentanţii sindicatului Solidaritatea au protestat pe 20 martie la Bruxelles, la sediul Comisiei Europene. Ei au solicitat începerea unei anchete referitoare la modul în care a fost privatizat combinatul gălăţean. Au făcut-o şi în 2007 Anul trecut, în aprilie, sindicaliştii Solidaritatea de la ArcelorMittal Galaţi au cerut conducerii o creştere salarială cu 30%, sporuri pentru zilele de weekend şi prime mai consistente. Reprezentanţii companiei le-au oferit angajaţilor o majorare de doar 12%. Pentru declanşarea grevei au fost strânse 4.000 de semnături de la angajaţi, sindicatul Solidaritatea reprezentând 7.000 din cei 14.500 de salariaţi ai combinatului de la Galaţi.
Protestul de anul trecut a fost marcat şi de violenţe. Aproximativ 200 de protestatari au intrat cu forţa în biroul unuia dintre directori, după ce au spart uşa şi câteva geamuri din sala de consiliu, în încercarea de a discuta cu acesta şi cu un alt reprezentant al administraţiei, preciza atunci BBC România.