Al nouălea român căzut pe front

Al nouălea român căzut pe front

Caporalul Ionuţ Sandu a fost ucis ieri la Qalat, în sudul Afganistanului, într-un incident în care a mai fost rănit un militar român. Tragicul eveniment s-a produs când vehiculul blindat Humvee, în care patrulau soldaţii, a trecut peste un dispozitiv explozibil improvizat.

Dezastrul s-a produs când vehiculul blindat Humvee în care patrulau a trecut peste un dispozitiv explozibil improvizat. Din echipajul de patru soldaţi, doi au scăpat cu viaţă. În schimb, fruntaşul Ionuţ Sandu (29 de ani), căsătorit şi cu doi copii, a decedat pe loc.

Trupul neînsufleţit al acestuia va fi adus în ţară în cursul zilei de sâmbătă. A doua victimă, caporalul Silviu Atanasiu (26 de ani, necăsătorit), a scăpat cu o rană la piciorul stâng. Ambii militari se aflau la a doua misiune şi fac parte din Batalionul 300 Infanterie „Sfântul Andrei“, din Galaţi.

În Afganistan, armata română este dotată cu 22 de transportoare Humvee. Potrivit oficialilor Ministerului Apărării, „e vorba despre cele mai performante modele din punctul de vedere al blindajului“, o parte fiind donaţii ale statului american.

Totuşi, evenimentul de ieri ridică la şase numărul militarilor români ucişi în teatrul afgan şi la 21 pe cel al soldaţilor răniţi în această ţară.

Cifrele oficiale prezintă astfel un tablou mult mai sumbru în raport cu situaţia trupelor româneşti din Irak, unde numărul celor pierduţi în misiune este de trei (inclusiv o sinucidere), iar cel al răniţilor a ajuns la 14. Afganistanul dezbină NATO Pentru România, o explicaţie a statisticii „negre“ din Afganistan constă în concentrarea misiunilor în cea mai periculoasă regiune. Este vorba despre sudul ţării, unde insurgenţa talibană şi-a înteţit atacurile, iar problema a divizat deja NATO. Divergenţele majore dintre statele membre gravitează în jurul lipsei suportului reciproc, iar situaţia va figura şi pe agenda Summitului de la Bucureş ti, din 2-4 aprilie.

România, alături de SUA, Marea Britanie, Olanda şi Canada, ale căror trupe se află în linia întâi, au solicitat în repetate rânduri ajutorul aliaţilor ai căror militari sunt masaţi în nordul mai „liniş- tit“. Până acum, state ca Franţa şi Germania au refuzat să-şi ofere sprijinul, pentru a nu risca vieţile propriilor soldaţi.

O altă dificultate constă în tendinţa unor state de a-şi reduce participarea la forţa de stabilizare. O strategie despre care comandantul Forţelor Aliate din Europa, generalul John Craddock, a avertizat că va „creşte riscul pentru fiecare soldat“.

Ne puteți urmări și pe Google News