Preşedinţii de consilii judeţene vor fi aleşi prin vot uninominal încă de la primul scrutin local, pe 1 iunie.
Odată ce îşi vor câştiga mandatul, ei vor fi însă foarte greu de revocat din funcţie. Guvernul a oficializat ieri decizia luată zilele trecute de premierul Călin Popescu-Tăriceanu la presiunea baronilor locali ai PSD şi a modificat legislaţia astfel încât şefii CJ să-şi primească fotoliile prin vot uninominal încă de la primele alegeri. Mai mult, pe lângă hotărârile prin care i-au inclus pe aceştia în calendarul electoral stabilit săptămâna trecută pentru primari, executivul a dat o ordonanţă care acoperă hibele Legii uninominalului trecute prin parlament. În ceea ce priveşte revocarea însă, noii baroni uninominali vor beneficia de acelaşi tratament ca şi primarii, deşi vor ajunge în funcţie mult mai uşor decât aceştia. Asimilaţi primarilor la revocare, nu şi la vot
Potrivit noii Legi electorale, atât primarul, cât şi preşedintele CJ vor putea fi demişi doar prin referendum local numai cu votul a 50%+1 din numărul tuturor alegătorilor înscrişi pe liste în circumscripţie, declanşat la cererea a cel puţin 20% dintre aceştia. Dacă primarul este însă ales în două tururi de scrutin cu votul majorităţii, şi revocat după un principiu similar, şeful CJ va putea gestiona banii judeţului în condiţiile în care iese pe locul întâi în primul tur de scrutin, indiferent de numărul de voturi.
Mai mult, potrivit ordonanţei guvernului, preşedinţii CJ nu vor putea fi demişi în ultimul an de mandat, regulă care se aplică şi la primari. Prin modifică rile făcute ieri, a anunţat secretarul de stat de la Ministerul Internelor Victor Paul Dobre, s-a extins şi pentru preşedinţii consiliilor judeţene prevederea conform căreia nu se pot organiza alegeri parţiale pentru primari cu un an înainte de data alegerilor la termen. Liste deschise şi independenţilor
Totodată, executivul le-a dat posibilitatea şi independenţilor să candideze pentru şefia unui judeţ. Cei care candidează pentru preşedinţia unui CJ nu vor mai putea însă intra şi în cursa pentru o primărie, aşa cum permitea anterior Legea uninominalului votată în parlament. Cât priveşte campania, executivul a restricţionat fondurile pe care fiecare candidat le va putea pune în joc la 3.500 de salarii minime brute pe ţară, pentru cei care vor şefia unui CJ, şi la 2.500 de salarii pentru un potenţial primar. În cazul campaniilor pentru funcţia de primar general al Capitalei, finanţarea nu va putea depăşi plafonul de 10.000 de salarii minime.