Preşedintele şi premierul au făcut front comun pentru susţinerea intereselor României la Bruxelles. Preşedintele l-a taxat însă pe Varujan Vosganian, care îi tăiase fondurile pentru o nouă aeronavă prezidenţială.
La conferinţa de presă organizată la încheierea Consiliului European de primăvară, şeful statului a anunţat că nu va exprima la Bruxelles opinii divergente pe un subiect de dezbatere internă. Nici premierul Călin Popescu-Tăriceanu nu a dorit să comenteze subiectul. Cei doi au vrut, astfel, să dea impresia de unitate a clasei politice din România, măcar în capitala Europei. Susţinători ai proiectelor UE
Cei doi oficiali români au dat un mesaj la fel de unitar şi în privinţa subiectelor abordate la întâlnirea cu ceilalţi şefi de state şi de guverne din Uniunea Europeană.
Tăriceanu a vorbit despre problema schimbărilor climatice şi a energiei, discutate la Bruxelles, arătând că obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, asumat de Uniunea Europeană, obligă România să aplice măsuri de reducere a poluării care nu pot fi întotdeauna înţelese sau acceptate.
„România are de făcut un singur lucru: să fie solidară cu deciziile UE, pentru a se crea condiţii pentru o minimă concurenţă. A fost un subiect îndelung discutat. România a avut un comportament loial faţă de angajamentele Uniunii susţinând Proiectul Nabucco. Între Nabucco şi South-Stream există o aparentă competiţie. România va fi un susţinător fără rezerve al proiectelor europene“, a punctat şi preşedintele Traian Băsescu. Schimb de replici cu „competentul“ Vosganian
Dacă în relaţia cu premierul, preşedintele Băsescu a găsit calea spre consens, măcar şi de ochii lumii, cu ministrul economiei Varujan Vosganian a avut ieri un nou schimb acid de replici pe tema „competenţei“ celui din urmă.
După ce preşedintele a fost operat de hernie de disc de medicul armean Mircea Ghemigian, la ieşirea din spital şeful statului remarca: „În sfârşit am întâlnit un armean bun. Competent adică“, aluzie ironică la adresa lui Vosganian. Ieri, în conferinţa de presă de după Consiliul European, dialogul dintre Băsescu şi Vosganian a continuat în aceeaşi notă. În momentul în care şeful statului, vorbind despre extinderea UE, a pronunţat cuvântul Armenia, Vosganian nu s-a putut abţine să puncteze: „Competenta Armenie...“. Din acest moment, ironiile s-au ţinut lanţ. Băsescu: „Da, acolo sunt cei competenţ i, la noi sunt ăştialalţi. La Ministerul Finanţelor, adică. Medicii sunt buni“. Vosganian: „Mă fac că n-am auzit“. Băsescu: „Ce ţi-a trebuit?... Ce faci, te iau cu mine cu avion, că şi aşa mi-ai tăiat bugetul de avion“. Vosganian: „O dovadă de competenţă!“. STRUCTURĂ Acord pentru „uniunea lui Sarkozy“
Iniţiativa preşedintelui francez Nicolas Sarkozy de creare a unei Uniuni Mediteraneene, structură ce va include statele europene riverane, dar şi ţări precum Israel, Egipt şi Turcia, a primit doar un acord de principiu din partea Consiliului European. Liderii UE au decis să nu grăbească crearea unei astfel de structuri, urmare a opoziţiei Germaniei. Iniţiativa lui Sarkozy a fost criticată de cancelarul german, Angela Merkel. Ea s-a temut că această uniune ar putea afecta chiar relaţiile comerciale ale ţărilor UE care nu vor fi incluse în structură. AGENDĂ O centrală pentru liniştea UE
Cea mai aprinsă dezbatere care a avut loc în cadrul Consiliului European a fost legată de pachetul de legi privind schimbările climatice. „V-aş reaminti obiectivele: reducerea cu 20% a emisiilor, creştere cu 20% a resurselor regenerabile, reducerea cu 20% a consumului de energie prin implementarea de echipamente performante. Obiectivul major este ca până la sfârşitul anului, urmare a dezbaterilor Consiliului European, toate măsurile să fie convenite în aşa fel încât până la sfârşitul mandatului actualului PE - iunie 2009 -, acestea să fie adoptate de toate statele“, a explicat Băsescu. Planul antipoluare, gata până în 2009 Chiar dacă propunerile oficialilor UE au fost de reducere a emisiilor de dioxid de carbon cu 20% până în 2020, în cazul unei renegocieri a Tratatului Kyoto - baza pachetului legislativ -, propunerea Consiliului European a fost de ridicare a acestei ştachete la 30%. Vicepreşedintele Comisiei Europene, Gunther Verheugen, a declarat pentru presa internaţională că această măsură ar trebui să protejeze industria europeană de competiţia din ţările cu standarde de mediu mult mai reduse şi că reglementările nu ar trebui să afecteze sectoare precum industria oţelului, cimentului, hârtiei şi aluminiului. În plus, cancelarul german Angela Merkel a cerut garanţii că aceste sectoare care au nevoie majoră de energie vor avea parte de un tratament special. Consiliul European a subliniat din nou importanţa securităţii energetice a Uniunii, în principal a rezervelor, şi a hotărât să adopte până în 2010 un nou plan energetic prin care să se diminueze dependenţa energetică de Rusia. „Trebuie, la nivel naţional, să ne continuăm o politică energetică care să ne dea o siguranţă în viitor. Demararea proiectelor pentru o altă centrală nucleară şi cele două reactoare noi se înscriu în această linie“, a afirmat premierul Călin Popescu-Tăriceanu.
Recomandările noastre
