Alunecările de teren arată cum probleme gândite prost pe vremea lui Ceauşescu şi lăsate de izbelişte în perioada postdecembristă devin tragedii contemporane.

La mijlocul lunii februarie, halda de steril Panga Nouă de lângă Exploatarea Minieră Berbeşti a luat-o la vale, a parcurs o distanţă de peste un kilometru şi a înghiţit, în patru zile, şapte gospodării şi 20 de hectare de teren arabil. Alte opt locuinţe sunt ameninţate. Pericolul cel mai mare îl constituie acum obturarea râului Tărâia în punctul Turceşti, foarte aproape de o zonă locuită. Cei rămaşi fără case riscă să rămână fără despăgubiri, iar autorităţile se acuză unele pe altele.

Cine e de vină

Specialiştii susţin că alunecarea sterilului nu poate fi oprită până nu ajunge la un echilibru natural, deoarece în partea ei superioară s-au format ochiuri de apă şi, odată cu venirea dezgheţului şi a ploilor din primăvară, fenomenul de alunecare se va accentua şi se va produce un nou dezastru. Deocamdată malul de pământ şi-a redus viteza de aluncare cu aproximativ 3-4 m/zi, iar până la următoarea casă locuită sunt mai puţin de 50 de metri. Cine se face vinovat de producerea catastrofei de la Turceşti?

„Să vedem ce se întâmplă cu sterilul, ce pagube mai provoacă şi abia după aceea ne concentrăm asupra vinovăţiilor, pentru că sigur vom avea şi vinovaţi. Halda este acum în proprietatea Consiliului Local Mateeşti, dar consolidarea şi închiderea le-a făcut Exploatarea Minieră Berbeşti“, declară prefectul de Vâlcea, Radu Renga. Primarul comunei Mateeşti, Nicolae Stănişor, arată cu degetul către conducerea exploatării miniere, pe care o acuză că nu a consolidat corespunză tor halda şi că redarea ei în circuitul agricol nu s-a încheiat.

„Încă din 2004, o comisie guvernamentală a constatat că suprafeţele de teren nu sunt gata pentru reintroducerea în circuitul agricol şi tocmai de aceea nu au fost recepţionate lucrările. S-au dat termene de execuţie care nu au fost respectate. Pe haldă trebuia făcută o reţea de scurgere a apei tocmai pentru ca sterilul să nu fie destabilizat. Lucrări care de asemenea nu s-au făcut ca la carte“, susţine primarul Stănişor.

La rândul lui, directorul general al EM Berbeşti, Gheorghe Chelcea, dă vina pe faptul că din cauza unei sentinţe a Înalţii Curţi de Casaţie şi Justiţie, dată în 1993, n-a mai putut depune steril spre satul Turceşti. „Până am ajuns la parametrii prevăzuţi de proiect, am depozitat pe alte laturi. Apoi am făcut închiderea haldei în conformitate cu standardele de consolidare. Alunecarea s-a produs strict din cauze naturale, nicidecum pentru că nu a fost consolidată cum trebuie“, susţine directorul. Despăgubiri incerte

Sentinţa la care face referire directorul de la Berbeşti este cea prin care 15 localnici au câştigat în instanţă dreptul de a nu mai fi evacuaţi şi dreptul de a-şi folosi cum cred de cuviinţă terenurile pe care ar fi trebuit să se lăţească halda de steril. Acum, cei 15 au o problemă: guvernul nu le dă bani, chiar dacă gospodăriile le sunt sau le vor fi distruse de halda de steril. Ei mai fuseseră despăgubiţi pe vremea lui Ceauşescu, ca să părăsească satul.

„De două ori nu putem să acordăm despăgubiri pentru aceeaşi casă pe care nu au demolat-o, ci au rămas să locuiască în ea“, a spus premierul Călin Popescu-Tăriceanu. Totuşi, a cerut o anchetă. Prefectul de Vâlcea a convocat cele şapte familii sinistrate săptămâna trecută, pentru a afla exact cum au stat lucrurile în anii ’80. Oamenii au recunoscut că au primit 35.000 de lei pentru a-şi părăsi locuinţele, dar au spus că totul s-a petrecut sub ameninţare şi că, oricum, cu banii aceia nu puteau ridica nici un fânar, dar o casă.

„Am să informez guvernul despre situaţia exactă a celor şapte familii sinistrate. Nu ştiu să spun în acest moment dacă este posibil să primească alţii bani pentru construirea de locuinţe. Trebuie văzut ce spune legea în cazul expropriaţilor prin Decretul 10“, a mai spus prefectul de Vâlcea. ISTORIE

Lunca verde, umplută de steril Localitatea Mateeşti se află în nord-vestul judeţului Vâlcea. A început să se dezvolte în anii ’80, odată cu valorificarea lignitului din subteran. EM Berbeşti a fost inaugurată în anul 1979. Procedeul folosit, exploatarea în carieră, presupunea depozitarea sterilului rezultat din decopertarea pământului.

Locul ales de administraţia comunistă pentru halda de steril Panga Nord: lunca de 90 de hectare dintre localităţile Mateeşti şi Berbeşti. Peste 200 de familii au fost strămutate dintr-un condei de un decret semnat de Nicolae Ceauşescu. O sută erau din comuna Mateeşti, locuitori ai zonelor de nord ale satelor Vlăduţeşti şi Turceşti. În scurt timp, halda s-a lăţit, şi satul Vlăduţeşti a fost ras de pe harta României. Urma Turceştiul. FEBRUARIE CENUŞIU

Patru zile de coşmar

Dezastrul de la Turceşti a început în dimineaţa zilei de sâmbătă, 9 februarie, când malul de steril amorţit timp de trei ani a pornit-o la vale. Spre seară, a fost înghiţită casa lui Aurelian Niţu, de 85 de ani. N-a apucat să-şi salveze nici măcar valiza din lemn în care avea actele, pensia şi punga de medicamente. O oră mai târziu, dispărea şi gospodăria Floarei Ilina, de 75 de ani. A doua zi, alunecarea s-a intensificat. Sterilul înainta cu 8-10 m/oră.

Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă a dat ordin de evacuare pentru încă trei case, ai căror pereţi erau deja împinşi de steril. Familiile lui Ioana, Ion şi Constantin Gârlă, oameni trecuţi de 70 de ani, au rămas sub cerul liber în câteva ore. În cea de-a treia zi, a apărut pericolul obturării râului Tărâia, iar o altă familie a rămas fără acoperiş. Elena Gârlă, de 73 de ani, împreună cu soţul ei şi-au încărcat bunurile în camioane şi s-au dus să stea la rude.

„Visam că o să mor în casa mea şi să le-o las moştenire copiilor mei. Acum mi-a luat-o sterilul, iar eu mă duc prin odăile altora, fără niciun Dumnezeu“, plângea femeia. În ziua a patra a venit ordinul de evacuare la familia Constantin Manole, un tânăr de 35 de ani care locuia cu soţia şi copilul de 11 ani într-o casă frumoasă, mare, modernă, cu încălzire centrală, baie şi tot confortul. „Mi-a luat nouă ani din viaţă să o ridic, numai eu ştiu cu ce eforturi, şi acum o demolez într-o zi, cu mâna mea“, spunea bărbatul. HALDA

50 de milioane de metri cubi Halda de steril Panga Nord are o suprafaţă totală de 96 de hectare, se întinde pe raza a două localităţi, Mateeşti şi Berbeşti, şi are o înălţime de aproape 400 de m. Cantitatea de steril depusă aici timp de 17 ani este de aproape 50 de milioane de metri cubi. Halda a fost declarată închisă în anul 2002 şi predată celor două consilii locale, pentru a fi introdusă în circuitul agricol.

Trebuia să se facă împăduriri, comentează acum specialiştii. În 2005, halda de steril a alunecat în două direcţii, către Mateeşti şi către Berbeşti. La Mateeşti, a distrus trei case şi a rupt drumul către cătunul Copăcişi. În Berbeşti, albia râului Tărâia a fost împinsă de steril pe proprietăţile localnicilor şi a inundat sute de hectare de teren arabil.