Trimiterea de trupe româneşti în Ciad nu este o decizie exclusivă a guvernului, ci o propunere care a fost înaintată deja într-un memorandum Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), a susţinut ieri premierul Călin Popescu-Tăriceanu.
Trimiterea de trupe româneşti în Ciad nu este o decizie exclusivă a guvernului, a declarat ieri premierul Călin Popescu-Tăriceanu. El a adăugat că decizia este doar o propunere care a fost înaintată deja într-un memorandum Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). Notă către CSAT Declaraţiile acestuia vin ca urmare a acuzaţiilor preşedintelui Traian Băsescu, potrivit cărora guvernul face propuneri „complet neserioase“ privind participarea a 120 de militari români la misiunea UE de protecţie a refugiaţilor din Ciad şi Republica Centrafricană. Băsescu „a fost surprins de abordarea complet neserioasă“ a miniştrilor apărării şi afacerilor externe, Meleşcanu şi Cioroianu, care, la finele anului trecut, în reuniuni externe, au angajat trimiterea de trupe în Ciad fără a avea aprobarea CSAT, au declarat, miercuri, pentru Mediafax, surse oficiale. „Nu este o decizie a guvernului, ci un memorandum înaintat CSAT spre aprobare“, s-a apărat ieri Tăriceanu, care, în urmă cu o săptămână, a anunţat că a înaintat CSAT o notă privind desfăşurarea celor 120 de militari. Băsescu: „Cu Europa, dar responsabil“
„România îşi va respecta angajamentele de stat UE“, dar nu fiind „angajată de un ministru al apărării şi altul de externe euforici“, a precizat şeful statului aseară, într-un interviu la TVR. Băsescu a reclamat totodată că a primit nota de informare despre efectivele militare pentru Ciad „cu numai două zile înainte de venirea preşedintelui Nicolas Sarkozy“ la Bucureşti. „Noroc că preşedintele Sarkozy este mult mai inteligent decât miniştrii noştri şi înţelege responsabilitatea unui şef de stat“, a comentat el. APEL Ciadul cere desfăşurarea rapidă a forţei UE Preşedintele Ciadului, Idriss Deby, a lansat ieri un „apel solemn“ la adresa UE pentru desfăşurarea cât mai rapidă a forţei europene, care ar trebui să apere circa 500.000 de refugiaţi din provincia sudaneză Darfur, aflaţi în Ciad şi Republica Centrafricană. Cei 3.700 de militari UE, din care 2.200 vor fi francezi, ar fi trebuit să ajungă în Ciad şi Republica Centrafricană încă din urmă cu patru luni, dar dificultăţile organizaţionale, mai exact adunarea tuturor mijloacelor militare necesare, s-a dovedit mult mai complicată decât era prevăzut. La începutul lunii, imediat după ce UE a reuşit să coaguleze forţa, situaţia din Ciad s-a agravat. Rebelii islamişti din Sudan, care organizează atacuri peste graniţă împotriva refugiaţilor pe care tot ei i-au dislocat prin persecuţiile din Darfur, s-au aliat cu opozanţii regimului lui Deby şi au lansat un atac-fulger asupra capitalei Ciadului, N’djamena, cucerind-o pentru scurt timp. Succesul rebelilor a fost însă de scurtă durată pentru că, în ciuda promisiunilor electorale ale lui Nicolas Sarkozy, Franţa, fosta putere colonială din Ciad, a venit în ajutorul regimului lui Deby. Informaţiile serviciilor franceze au permis armatei ciadiene să respingă atacul, dar rebelii s-au retras în zona estică a ţării, adică chiar în regiunea în care ar trebui desfăşurată forţă UE.
Recomandările noastre
