„Laptele e aliment de bază; iaurtul - un lapte cu ceva adaosuri şi mai multă procesare - nu!“.
„Brânza e un produs «complementar » pentru un adult, dar nu poate lipsi în alimentaţ ia copiilor...“. „E ciocolata o necesitate?“. Nu e greu de intuit că aşa vor arăta disputele în care se vor antrena iniţiatorii, susţinătorii şi criticii TVA reduse pentru alimente. Fiindcă şi taxa asta nu se va reduce, aşa, pentru orişice produs.
Doar cele care vor fi dovedite ca fiind de bază vor ajunge pe listă. Clasificarea unui produs alimentar în categoria celor „de bază“ după un procent de materie primă pe care acesta îl conţine pare o decizie arbitrară. Cum pot stabili iniţiatorii unei legi unde se termină nevoia şi unde începe luxul? Din această perspectivă, mult-aşteptata taxă redusă pentru alimentele de bază nu e altceva decât o capcană pentru electorat.
Niciunul dintre politicienii-susţinători nu garantează că reducerea TVA pentru carne, lapte, ulei vegetal şi zahăr se va simţi, ulterior, şi în buzunarul consumatorului de alimente procesate din aceste materii prime. Am putea paria, mai degrabă, că producătorii vor găsi „o portiţă“ pentru a menţine şi chiar pentru a majora actualele preţuri. Deja sunt în căutarea ei: un euro prea scump, gaze şi electricitate cu preţuri în creştere sau transport costisitor