Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, premierul Tăriceanu şi ministrul Varujan Vosganian au lansat ieri un apel la prudenţă în cheltuirea banilor de la buget.
Guvernul şi BNR au stabilit ieri soluţii de compromis pentru „a deturna“ România de la căderea economică. Chiar dacă 2008 va fi an electoral, premierul Călin Popescu-Tăriceanu a anunţat că va face tot posibilul să ţină în frâu creşterile salariale şi „pomenile electorale“. Sub privirea intransigentă a guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, Tăriceanu a spus că guvernul va adopta în perioada următoare o serie de politici economice prudente, care includ limitarea cheltuielilor bugetare nejustificate şi respingerea promptă a tuturor revendicărilor salariale ale sindicaliştilor. Chiar dacă se află pe poziţii antagonice, Isărescu, Tăriceanu şi ministrul economiei Varujan Vosganian au ieşit ieri la o „poză de familie“, au prezentat un punct de vedere convergent, tocmai pentru a transmite un mesaj comun tuturor celor interesaţi de peisajul economic românesc: prudenţă maximă în cheltuirea banilor publici.
Salariile bugetarilor vor reflecta productivitatea, a dat asigurări premierul. Guvernul va adopta şi un plan de măsuri pentru reducerea cheltuielilor nejustificate. „Vom limita cheltuielile pentru dotări cu autoturisme, mobilier şi sedii, după ce am văzut derapajele produse anul trecut“, a mai spus şeful executivului. Declaraţiile acestuia vin în contextul în care sindicaliştii din CFR au demarat deja proteste spontane, iar cei din învăţământ nu exclud declanşarea unor greve pe parcursul acestui an. „O majorare salarială la nivelul solicitat de liderii sindicatelor feroviare este greu de acceptat fără o restructurare a companiei“, a încheiat Tăriceanu.
Guvernatorul Mugur Isărescu a precizat că singura metodă ca, până la sfârşitul anului, inflaţia să ajungă în marja dorită este renunţarea la creşterile salariale nejustificate. „Vedem un pericol major în această spirală a salariilor“, a susţinut Isărescu. GREVE Ceferiştii, angajaţii din învăţământ, sănătate şi funcţionarii ameninţă cu proteste Majorările salariale de 8% anunţate de guvern în cazul bugetarilor ar putea aduce greve în sectorul transporturilor şi în învăţământ. Feroviarii au declanşat deja vineri proteste spontane şi se pregătesc de declanşarea unor greve legale dacă nu vor obţine o majorare de 12% a salariilor. Voicu Sala, preşedintele Federaţiei Mecanicilor de Locomotivă, a declarat că sindicaliştii ar fi de acord cu o restructurare a Companiei de Căi Ferate aşa cum a propus premierul Tăriceanu, însă doar în cazul în care aceasta nu va afecta personalul de execuţie. „Personalul din administraţie şi din conducere s-a majorat substanţial în ultimul timp şi credem noi că aici ar putea interveni o restructurare, dar propunerea în acest sens trebuie să vină de la Ministerul Transporturilor“, a spus Sala. Chiar dacă bugetarii din învăţământ şi sănătate vor primi majorări mai mari decât restul bugetarilor, nici în aceste sectoare nu va fi linişte. „Nu ne satisface propunerea guvernului şi vom face un referendum printre angajaţi pentru a vedea cum vom reacţiona“, ne-a declarat Aurel Cornea, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ. La sănătate vor apărea proteste doar dacă guvernul nu-şi respectă angajamentul aprobat prin Ordonanţă de Urgenţă. „Noi am avut un acord cu Ministerul Sănătăţii şi vom avea nemulţumiri în momentul în care ceea ce am obţinut va fi afectat“, a spus şi Marius Petcu, preşedintele Federaţiei Sanitas. Nici funcţionarii publici nu vor sta deoparte, anunţă liderul sindical Vasile Marica. Pe 11 februarie, reprezentanţii lor se vor reuni într-un consiliu care va decide dacă şi când vor fi declanşate acţiunile de protest. „Cu 4% şi 5% - majorările acordate de guvern, nu ajungem nici la salariul minim în unele posturi. Noi cerem o creştere de 25%. I-am contactat şi pe ceilalţi sindicalişti, pentru a lupta pentru toate drepturile noastre pe un front comun“, ne-a declarat Marica.
ANALIZĂ Mediul economic vrea fapte, nu vorbe-n vânt Analiştii economici chestionaţi de EVZ au îndoieli în privinţa ţelurilor comune ale celor două instituţii - BNR şi guvern. În plus, dincolo de discursul „actorilor“ implicaţi, observatorii vor fapte, nu vorbe. „Pe termen mediu, obiectivul BNR şi cel al guvernului sunt contradictorii. În timp ce guvernul vrea menţinerea creşterii economice, BNR urmăreşte reducerea inflaţiei şi înăsprirea creditelor. Ieri nu ştiu cine pe cine a întâlnit, dar cred că guvernatorul şi-a impus poziţia“, ne-a declarat analistul Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată. În acelaşi timp, fostul ministru Ilie Şerbănescu consideră că guvernul şi banca centrală nu se preocupă de adevărata problemă, adică deficitul extern, accentuat odată cu întărirea leului. „Se vorbeşte despre o redresare a leului, când abia acum a ajuns la normal. O astfel de întâlnire era necesară în vară, când moneda naţională era prea puternică“, a spus Şerbănescu.
Recomandările noastre
