Dansatoarea Dita Von Teese va participa diseară la balul-balurilor de la Viena.

Cea mai elegantă şi mai renumită dintre manifestările mondene din Europa Centrală, Balul Operei de la Viena, îşi aşteaptă invitaţii astă-aseră, pentru o ediţie ale cărei cuvinte de ordine se anunţă a fi fotbalul şi striptease-ul.

Pe lângă o serie de celebrităţ i din lumea fotbalului, la bal, ca invitată a principalului sponsor al evenimentului, milionarul austriac Richard Lugner, va participa şi cea mai cunoscută „stripteuză“ a lumii, Dita Von Teese, pe numele ei adevărat Heather Renèe Sweet .

Dita Von Teese, care a devenit celebră căsătorindu-se cu controversatul rocker Marilyn Manson, după care s-a consacrat drept una dintre cele mai solicitate figuri ale showbizului contemporan, a ajuns la Viena în cursul zilei de marţi. Modelul, care şi-a împrumutat prenumele de scenă de la legenda filmului mut, Dita Parlo, iar numele - alegând la întâmplare din cartea de telefon, a declarat că este încântată de capitala austriacă, „un oraş mult mai şarmant şi mai romantic decât Los Angelesul“.

Pentru că tot este la Viena, Dita şi-a propus să „calce“ pe urmele împărătesei Sisi, vizitând până la debutul balului mai multe dintre muzeele oraşului. Reprezentanta aşa-numitei mode „New-Burlesque“ (formă de dans erotic, mai degrabă amuzantă decât excitantă) va profita de şederea în capitala austriacă pentru a face reclamă mărcii de lenjerie intimă „Wonderbra“, companie cu care Dita a semnat de curând un contract de publicitate şi pentru care va crea chiar şi o colecţie proprie de sutiene, „Wonderbra by Dita Von Teese“. „Încălzire“ pentru recepţie Dita, care a împlinit deja vârsta de 35 de ani, dar cu al cărei trup, se spune, timpul şi forţa gravitaţională par a fi foarte indulgente, a prezentat aseară un număr special de striptease, în aşanumitul „Lugner-City“, un complex comercial construit de Richard Lugner. Tolănită în paharul supradimensionat de martini („accesoriu“ care a făcut-o celebră în lumea întreagă), Dita i-a fermecat pe cei 350 de invitaţi, cărora li s-a alăturat un public care şi-a permis să plătească biletul de intrare. Anul acesta, având în vedere că Austria (alături de Elveţia) va găzdui Campionatul European de Fotbal, mulţi dintre invitaţii la bal vor fi din lumea fotbalului.

„Se zvoneşte că printre invitaţi s-ar număra şi perechea «numărul unu» a fotbalului mondial, soţii Beckham“, potrivit revistei germane „Die Zeit“. Prezenţa celor doi nu este confirmată, în schimb se ştie cu certitudine că la bal vor participa personalităţi precum legenda fotbalului german, Franz Beckenbauer, sau Otto Rehagel, antrenorul naţionalei Greciei, campioană europeană la fotbal.

Sportul cu mingea va fi celebrat nu numai prin invitaţi, ci şi prin programul artistic. În timp ce în holul operei va fi expus, „într-o mare de flori“, Cupa Euro 2008, trupa de balet va prezenta un spectacol pe un gazon artifical care „va combina dansul cu fotbalul“, au anunţat organizatorii.

Tenorul Jose Carreras, cunoscut microbist, este invitat de onoare al celei de-a 52-a ediţii a balului venez şi va interpreta în cadrul galei două arii. În loja preşedintelui austriac Heinz Fischer vor lua loc preşedintele Elveţiei, Pascal Couchepin, premierul Solveniei, Janz Jansa, dar şi cântăreaţa Nana Mouskouri sau Jose Carreras. Dita, în loc de Paris Hilton Locul Ditei este în loja lui Lugner. Von Teese face parte dintr-o serie de celebrităţi, precum Ivana Trump, Sophia Loren sau Pamela Anderson, invitate de-a lungul timpului să ia loc în loja controversatului om de afaceri. Anul trecut, Lugner a invitat-o pe Paris Hilton şi, deşi interesul publicului pentru răsfăţata divă a fost uriaş, Lugner a fost criticat atât de presă, cât şi de organizatori pentru alegerea făcută. Anul acesta, invitata sa este ceva mai bine vă- zută. Pe de-o parte, pentru că Von Teese nu este atât de cunoscută în Austria, iar pe de altă parte, pentru că noua organizatoare a balului, Desirèe Treichl- Stürgkh, nu o consideră pe Dita o „stripteuză“, ci „o artistă“.

Organizatoarea a precizat în nenumă rate interviuri că Dita „prezintă un spectacol în maniera burlescă a anilor ’40 şi nu un număr ieftin la o bară“. Lugner însuşi îşi justifică decizia, citat de televiziunea austriacă ORF, precizând că fiica sa l-a îndemnat să o invite pe Von Teese şi că „de altfel, nici nu există vreo actriţă celebră care să nu se fi dezbrăcat vreodată. Femeile se arată cu plăcere goale“. Directorul operei, timişoreanul Ioan Holender, îşi permite însă un comentariu critic la adresa invitatei lui Lugner. „Alegerea lui are la fel de puţin de-a face cu balul operei, precum o aşanumită Susanne Winter (n.r. - politician de dreapta din Austria) cu Austria“, citează ziarul austriac „Der Standard“. PROFIT „O adevărată maşină de făcut bani“ Cifrele sunt de partea lui Lugner: biletele la tradiţionalul bal, care au preţuri între 230 şi 32.000 de euro, s-au epuizat de mult. „Balul Operei din Viena este o adevărată maşină de făcut bani“, notează publicaţia „Die Welt“. „Primul care să profite este opera, chiar dacă directorul acesteia, Ioan Holender, nu o recunoaşte“, continuă aceasta. Deşi se investeşte enorm în decorarea sălilor operei pentru bal, câştigul de anul trecut a fost de 3,5 milioane euro. Dintre acestea, 1,1 milioane euro au rămas în bugetul operei, calculează publicaţia germană. Despre Ioan Holender se spune că „îşi conduce instituţia cu mână de fier şi este foarte econom“. Cu câteva zile în urmă, Holender a spus: „Ar fi nemaipomenit dacă interesul pentru operă ar fi la fel de mare ca şi cel pentru fotbal“. ISTORIE Baluri „tradiţionale“ la Kuala Lumpur sau New York Balul Operei de la Viena, „Wiener Opernball“, cea mai însemnată manifestare austriacă, alături de concertul de anul nou al Filarmonicii Vieneze, îşi are rădăcinile în petrecerile organizate de Congresul Vienez din anii 1814- 1815. Acestora le-au urmat mai multe baluri, care abia în 1862 au început să fie ceea ce îşi imaginau organizatorii acelor vremuri: manifestări după modelul balurilor operei din Paris. Apusul Imperiului Austro-Ungar a însemnat doar o pauză pentru doritorii de distracţie selectă din Viena. În 1921 s-a reluat organizarea petrecerilor la operă, iar în 1935 „întâlnirea“ de la operă s-a numit pentru prima dată „Balul Operei“.

Al Doilea Război Mondial a întrerupt tradiţia, pe care austriecii au reluat-o însă după redeschiderea operei distruse de bombardamente. În 1956, Opera din Viena s-a trasnformat pentru prima data în sală de bal. De atunci, balul a avut loc anual, mai puţin în 1991, când a fost anulat din cauza Războiului din Golf. Pentru „glamour“, la balul vienez este responsabil milionarul Richard Lugner, care, începând din anul 1992, îşi invită câte un star în loja sa rezervată la operă. Istoria pare a se repeta şi în cazul balului vienez.

Dacă austriecii voiau cândva un bal similar celui de la Opera din Paris, astăzi multe oraşe din lume îşi doresc o manifestare după modelul balului vienez. Anul trecut a avut loc pentru prima dată un „bal vienez“ şi în Kuala Lumpur, capitala Malaysiei, pe lângă cele care au căpătat ceva „tradiţie“, cum ar fi la New York, Dubai sau Zagreb.