Deprecierea leului are efecte negative asupra bugetelor în localităţile unde administraţiile au contractat credite în valută.
Fie că este vorba de lei sau de valută, administraţiile nu au evitat să se împrumute pentru investiţii în infrastructură. Odată cu devalorizarea leului însă, aleşii locali care au ales credite în euro s-au trezit că trebuie să acopere din bugete dobânzi mai mari decât cele prevăzute la contractare. Johannis: „Ratele sunt serios afectate“ SIBIU. Devalorizarea leului a dat peste cap cheltuielile bugetare ale administraţiei locale din Sibiu. Acesta are în derulare mai multe credite bancare externe, a căror scadenţă se apropie. „Devalorizarea vertiginoasă a leului în faţa monedei unice europene nu avea cum să nu afecteaze creditele Primăriei Sibiu şi asta pentru că ratele sunt în mare parte în euro. Era inevitabil faptul că dacă euro creşte, şi asta prin grija guvernanţilor, o să plătim şi mai mult la aceste credite. Eu sper ca această creştere să fie totuşi una de moment şi nu cu bătaie lungă, pentru că ratele sunt serios afectate dacă se plătesc când cursul este nefavorabil“, a declarat primarul Sibiului, Klaus Johannis. La ora actuală, Primăria din Sibiu are în derulare două credite externe de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), ambele în valoare de 25 de milioane de euro, dar şi două credite interne în valoare de aproximativ 81 de milioane de lei. CONSTANŢA. Reprezentanţii Primăriei Constanţa susţin că bugetul municipalităţii nu este afectat de devalorizarea leului, deşi au o mulţime de credite în euro pentru diverse proiecte în derulare. Purtătorul de cuvânt al Primăriei Constanţa, Liviu Tramudana, a declarat că deocamdată bugetul local nu este destabilizat. „Dacă euro continuă să crească vom face rost de bani la rectificarea de buget din toamnă“, a explicat el. Pierderi prognozate IAŞI. Directorul tehnic al Primăriei Iaşi, Victorel Lupu, consideră că devalorizarea leului nu va afecta bugetul pe anul în curs, pentru că împrumutul contractat de municipalitate anul trecut a fost luat în lei, respectiv 200 de milioane. Contrar celor afirmate de oficialul municipalităţii, Primăria Iaşi este pe cale să împrumute în cursul acestui an pentru lucrări de infrastructură sume ce depăşesc 50 de milioane de euro. Experţii primăriei trebuie să aleagă săptămâna aceasta firma care va încasa 15 milioane de euro împrumutaţi de la BERD pentru refacerea unui segment al şinei de tramvai. Odată aplicată dobânda pentru acest an, de aproximativ 7,5%, la un curs de 3,8 lei, la finalul unui singur an de rambursare, aceasta va duce la o pierdere de 450.000 de lei din buget. Boc s-a împrumutat în lei CLUJ. Municipalitatea clujeană a achiziţionat un credit în lei, bazându-se pe previziunile strategiei naţionale de scădere a inflaţiei până în 2015, explică Raimonda Boian, purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca. „Noi suntem administraţie publică, iar valuta naţională este leul, prin urmare nu ne afectează cu nimic creşterea euro“, a argumentat Boian. Creditul, în valoare de 150 de milioane de lei, este contractat de la Banca Comercială Română, pe o perioadă de 15 ani, cu o perioadă de graţie de 3 ani. DOLJ. Primăria Craiova a luat de la BCR, acum doi ani, un împrumut de 70 de milioane de lei, pe o perioadă de 20 de ani şi trei ani de graţie, pentru centrul oraşului, un canal colector şi câteva străzi. Deşi a luat 70 de milioane, primăria va plăti peste 120 de milioane, diferenţa fiind valoarea dobânzii. Şi Consiliul Judeţean Dolj s-a împrumutat cu circa 55 de milioane de lei de la BCR, în 2007, pentru reabilitarea unor drumuri judeţene şi pentru modernizarea Muzeului Olteniei. „Au existat discuţii aprinse anul trecut dacă să ne împrumute în lei sau în euro. Din fericire, am fost suficient de prevăzători încât să facem creditul în moneda naţională. Dacă ne-am fi împrumutat în euro, acum era un adevărat dezastru“, a spus vicepreşedintele economic al CJ Dolj, Constantin Dascălu. Au contribuit: Dragoş Popescu, Feri Predescu, Cezar Pădurariu, Gabi Zanfir DEZINTERES Risc pentru capacitatea de îndatorare Administraţiile locale aveau de ales între a contracta credite în lei sau în euro, în limita a 20 la sută, iar de anul trecut, de 40 la sută din buget. Potrivit lui Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată, mulţi primari au ales credite în euro, dacă acestea erau externe, alţii credite sindicalizate, din mai multe părţi, pentru investiţii. „Problema este acum afectarea capacităţii administraţiilor de îndatorare pe viitor. În ceea ce priveşte bugetul, primăriile au mereu posibilitatea de a creşte taxele locale, iar riscul este preluat de cetăţeni. Pe primari nu îi interesează, pentru că nu plătesc din banii lor“, a conchis Voinea. În ceea ce priveşe aprecierea leului, analistul a estimat că aceasta s-ar putea întâmpla după luna aprilie a acestui an.
Recomandările noastre
