Premierul s-a întâlnit ieri din nou cu Băsescu pe subiectul Justiţiei şi îl acuză că a minţit în legătură cu candidata la postul de ministru.

Călin Popescu-Tăriceanu a avut ieri o nouă întâlnire cu Traian Băsescu pe tema nominalizării Noricăi Nicolai în fruntea Ministerului Justiţiei. Întâlnirea de la Palatul Cotroceni a durat o oră, cei doi păstrându-şi poziţiile iniţiale: Băsescu n-o vrea pe Norica, Tăriceanu o susţine.

„Cel puţin am ajuns la concluzia că trebuie să găsim o soluţie“, a declarat Băsescu după întâlnire. Şeful statului a precizat că nu-i este ostil Noricăi Nicolai, dar vrea un „ministru imaculat“.

Premierul a susţinut ieri că juriştii guvernului au ajuns la concluzia că Norica Nicolai nu a încălcat legea şi nu a trimis nicio persoană nevinovată în puşcărie. Aceeaşi variantă este susţinută şi de Norica Nicolai. „Instrumentul abject“ al lui Băsescu

La finalul şedinţei de guvern de ieri, premierul a afirmat că vrea să se vadă cu Băsescu pentru „a analiza detaşat şi obiectiv“ cazul Norica Nicolai şi acuzaţiile care i se aduc. El nu a luat încă o decizie privind sesizarea Curţii Constituţionale, afirmând că se va pronunţa în funcţie de discuţia cu şeful statului.

Premierul s-a declarat „extrem de dezamăgit“ de modul în care preşedintele, la 18 ani de la Revoluţie, a utilizat în scopuri personale „cel mai abject instrument cu care românii erau ţinuţi sub teroare de regimul comunist“ - dosarul de cadre, rebotezat în prezent mapă profesională.

Premierul susţine că „nu există nicio condiţie legală pe care Norica Nicolai să nu o îndeplinească“, iar partidul îşi asumă răspunderea pentru partea politică. Tăriceanu a cerut şi părerea departamentului juridic din cadrul Cancelariei guvernului, care i-a transmis că victima confuziei din 1987, care i se impută Noricăi Nicolai, nu a făcut nicio zi de închisoare, în vreme ce şeful statului a susţinut că a fost vorba despre 18 zile de arest.

El a declarat că nu este vorba decât despre „o simplă greşeală procedurală“, pentru care Norica Nicolai a fost sancţionată la vremea respectivă.

În paralel cu ieşirea lui Tăriceanu, Norica Nicolai a apărut la sediul partidului flancată de patru lideri PNL, din toate grupările din partid şi de toate vârstele: vicepreşedintele Crin Antonescu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, preşedintele Comisiei SRI, Radu Stroe, şi preşedintele fondator, Radu Câmpeanu. Aceştia şi-au afirmat, la unison, susţinerea politică pentru Norica Nicolai. Contraatac cu Hayssam

În ceea ce-o priveşte pe Norica Nicolai, aceasta a declarat că persoana la care se referea Omar Hayssam cu apelativul „profesorul“, în discuţia cu procurorul Ciprian Nastasiu, este preşedintele Traian Băsescu. Ea a ajuns la această concluzie „din stenogramele publicate de presă şi din dezbaterile publice“.

EXPLICAŢIE

Nicolai spune că răspunderea aparţine Miliţiei

În conferinţa de presă de la sediul PNL, Norica Nicolai a dezminţit din nou acuzaţiile aduse de şeful statului. Ea a pus la dispoziţia presei o serie de acte din dosarul din 1987 referitor la Valerică Ioniţă. „Din dosar reiese că nu am arestat nelegal nicio persoană, nu am încarcerat nelegal nicio persoană, pentru că legea prevedea că, după sesizarea judecătoriei de către Parchet, la acea vreme, înceta rolul meu ca titular al acţiunii penale şi urma rolul activ al instanţelor“, a spus Nicolai. „Am analizat cu atenţie şi datele din acest dosar din care rezultă că singurul motiv pentru care eu am făcut recurs a fost nereţinerea stării de recidivă pentru una dintre persoanele trimise în judecată, recursul mi-a fost admis de Tribunalul Călăraşi“, şi-a justificat Nicolai acţiunile în dosarul din 1987.

Vicepreşedintele PNL a mai spus că, în perioada 1987-1988, a fost internată perioade îndelungate, fiind bolnavă de tuberculoză renală. Din documentele prezentate ieri de Norica Nicolai nu reiese însă că persoana nevinovată nu ar fi făcut puşcărie. Reiese în schimb că miliţienii l-au identificat pe Valerică Ioniţă ca fiind printre cei şase vinovaţi de furt şi au comunicat procurorului date de stare civilă eronate. Miliţienii s-au deplasat de mai multe ori la domiciliul acestuia, dar nu au realizat că sunt pe urma unei persoane nevinovate. GHEORGHE GEANĂ, FOSTUL ŞEF AL NORICĂI NICOLAI, MENŢINE AVERTISMENTUL „A greşit grav modificând mandatul de arestare“

Fostul şef al Noricăi Nicolai nu înţelege nici acum cum a reuşit actualul senator PNL să comită greşeala judiciară din 1987. În prezent, Gheorghe Geană locuieşte în Slobozia şi este avocat - membru al Baroului Ialomiţa. În 1987, când Norica Nicolai (fostă Clinci) a emis un mandat de arestare pe numele unui om nevinovat, Geană era procurorul- şef al judeţului Călăraşi. Şi-a recunoscut semnătura pe documentele de sancţionare (cu „Avertisment“) a Noricăi Nicolai, spune că pedeapsa aplicată a fost corectă, dar că nu-şi aminteşte ca nevinovatul Valerică Ioniţă să fi executat vreo zi de puşcărie. Geană susţine că nu confuzia de nume a fost eroarea Noricăi Nicolai, ci modificarea ilegală a mandatului de arestare emis iniţial. EVZ: Cum era Norica Nicolai ca procuror? Gheorghe Geană: Era un procuror bine pregătit, dar i-am găsit şi lipsuri. În ce constau lipsurile? Încadrări incomplete, unele stăteau în nelucrare, declarări de recurs aiurea... La orice om găseşti lipsuri de-astea. Ea era însă pregătită... Bine, nu strălucea, cum să vă spun... Erau la Călăraşi multe abateri. Verificam şi, de fiecare dată, găseam enorm de multe abateri. Cum se explică? Procuratura de la Călăraşi s-a înfiinţat ultima. S-a înfiinţat în 1981. N-a mai urmat niciuna. Într-un an de zile am schimbat nu mai ştiu câţi procurori pentru că fiecare a repartizat pe cine-a vrut la Călăraşi. Şi nu oamenii buni, bineînţeles. Erau nişte probleme îngrozitoare acolo, încât o asemenea abatere era „normală“.

Cum adică, abaterea Noricăi era „normală“? Pentru abaterea asta a ei, sancţiunea era corectă. Avertismentul era destul. Miliţienii au greşit primii, e adevărat, iar procurorul a greşit şi el. Ce a greşit ea grav aici este faptul că a modificat un mandat deja făcut. Există o dispoziţie potrivit căreia, atunci când inculpatul refuză să se prezinte la declaraţii şi a dispărut, i se dă mandat de arestare în lipsă. Pe datele pe care le ai. Pe care ţi le furnizează Miliţia. Miliţia i le-a furnizat în dosar, nu era obligaţia procurorului să meargă să vadă dacă Valerică ăsta e născut la data de x, are tată pe y. Poliţia dă datele, iar tu, mandat de arestare. Ai dat mandatul de arestare, pe urmă prinde-l. După ce-l prinde, îl prezintă procurorului care a dat mandatul de arestare. Să verifice dacă el e sau nu-i el. Dacă a plecat dosarul din procuratură la instanţă, şi-l prinde în timpul în care se judecă procesul, suspectul nu mai este prezentat procurorului, ci instanţei: ea e stăpână. În acest caz, de ce adevăratul vinovat a mai fost adus la procuror? Pentru mine e inexplicabil. Era condamnat definitiv, procurorul nu mai avea nicio treabă cu el, de ce i l-or fi prezentat Noricăi Nicolai nu ştiu. Când l-au prins, trebuia să-l prezinte preşedintelui instanţei, nu procurorului. N-am nicio explicaţie, dar sancţiunea este justificată. Pentru că ea a făcut greşeala, a făcut modificarea, sigur. Norica trebuia să nu-l primească. Trebuia să zică: „Domne, e arestat în lipsă? S-a judecat? A plecat dosarul de la noi la instanţă? Prezintă-l judecă torului care are dosarul sau care a dat soluţia“. Nu ştiu ce a fost în capul ei... Deci, sancţiunea s-a dat pentru că mandatul de arestare a fost modificat ilegal? Aici e greşeala ei. Că a modificat mandatul pe care l-a dat ea iniţial, când dosarul era la ea. De ce o fi modificat mandatul ăla nu pricep. Deşi nici nu se pune problema că nu ştia, era o chestiune de ABC, de procedură. Să mai primesc eu pe arestat după ce l-am condamnat!?... După ce nu mai e la mine dosarul!?... Nu-mi vine să cred nici acum că ea a făcut aşa ceva. Crede- ţi-mă că nu pricep. Dar şi pentru acea vreme, sancţiunea a fost cea potrivită.

PROCEDURĂ ÎNCĂLCATĂ Fără apărare În 1987, procurorul-şef Gheorghe Geană l-a însărcinat pe Vitalie Zvîncu, un om din subordinea sa, să ancheteze greşeala Noricăi Nicolai. Zvîncu a consemnat în referatul de inspecţie: „Procurorul Clinci (Nicolai) a operat greşit datele de stare civilă ale inculpatului Ioniţă Valeriu (adevăratul vinovat) în mandatul de arestare emis împotriva celeilalte persoane, dispunând astfel cererea de executare a mandatului de arestare faţă de persoana împotriva căreia nu s-au efectuat acte de urmărire penală, nu s-a asigurat posibilitatea apărării sale (...).“ După ’90, Vitalie Zvîncu l-a succedat pe Gheorghe Geană la şefia Procuraturii Călăraşi. El a decedat recent.