Autoritățile române se bâlbâie și transmit informații contradictorii cu privire la valul refugiaților din zonele de conflict care ar putea ajunge în România. În acest timp, presa britanică anunță că în țara noastră vor fi relocați 6.937 de refugiați. Capacitatea actuală a României este de 1.500 de locuri de cazare.

Dupa ce Leonard Orban, consilierul preedintelui României, specializat în politici europene, a anunat ca România va primi prin re-locare 1705 de refugiai din zonele de conflict, s-a aternut tacerea în rândurile autoritailor statului cu competene în îndeplinirea acestei sarcini care decurge din statutul României de membru al Uniunii Europene. Nimeni nu spune de unde vor veni refugiaii, daca acesta este numarul exact, cum vom asigura toate cele necesare pentru refugiai, conform normelor internaionale.

Uite patul, nu e patul!

Avem un grup interministerial de lucru pe aceasta problema, un fel de celula de criza, coordonat de vicepremierul Gabriel Oprea, dar nici o informaie oficiala n-a strapuns zidul tacerii. Dei, pe surse, s-a vorbit de construirea unui nou centru de azil la Târgovite, informaţie aparuta deja în presa, tot pe surse ni s-a zis ieri ca „aceasta informaie este una falsa”. Ieri, unele surse ne dezvăluiau că deja ar fi fost cumpărate 3-4 mii de paturi pentru refugiați, pentru ca alte surse să dezmintă imediat.

Muțenie

La Ministerul Sănătăţii, responsabil de asistena medicala a refugiailor, raspunsul invariabil a fost: „Nu avem mandat sa spunem nimic. Întrebai la CSAT, la grupul interministerial coordonat de la Ministerul de Interne”. Ministrul Educaiei, Sorin Cîmpeanu, fie dadea reject, fie avea telefonul deschis. La rândul sau, CSAT a pastrat tacerea. Oare de ce ar fi informație clasificată numărul spitalelor implicate în asigurarea asistenței medicale pentru migranți? Nici despre posibila întarire a frontierelor României nu ni s-a spus ceva.

Singurul răspuns, incert

Singurul raspuns oficial primit este cel de la Ministerul Afacerilor Interne, care nu spune prea mult. Câi migrani vor fi transferai din alte state în România i din ce ari provin acetia sunt întrebari la care MAI va putea raspunde abia „la momentul punerii în aplicare la nivelul Uniunii Europene a acordului de relocare a persoanelor în nevoie de protecie internaionala. Dacă am cerut completări, telefonic, ni s-a răspuns „Nu știm exact. Întrebați-l pe domnul Orban”.

Consilierul lui Iohannis, contrazis de presa britanică

În acest timp, însă, presa britanică dădea cifra refugiaților care ar urma să fie cazați în România: 6.937. Cu totul alta decât cea livrată de consilierul președintelui Klaus Iohannis.

Deocamdata, în România exista ase centre de tranzit pentru azilani, în Bucureti, Giurgiu, Radaui, Maramure, Galai, Timioara. Capacitatea lor, în total, este de doar 1.500 de locuri!

Cota României: 7000 (?!)

Cotidianul britanic Daily Mail face o dezvăluire șocantă pentru România: potrivit unui plan întocmit de liderii europeni, în vederea distribuirii a 160.000 de refugiați între statele membre UE, României i-ar fi fost alocată o cotă care depășește toate cifrele vehiculate: 6.937 de refugiați, adică 3,7%. Daily Mail, care citează un document „scurs” în presă, susține că Germania trebuie să primească 35.000 de persoane, Franța - 26.000, iar Spania - 16.000. În ciuda faptului că este unul dintre cele mai bogate state ale UE, Marea Britania, care a anunțat că se opune ferm primirii de refugiați, nu figurează în acest plan de „repartizare a cotelor”, deși, potrivit „algoritmului”, ar trebui să primească 17.000 de imigranți, adică 11%.

1.500 de locuri de cazare, atât este deocamdată capacitatea României de cazare a refugiaților în cele șase centre de tranzit existente în țară

Cum va asigura România dreptul refugiaților la religie și educație?

Potrivit normelor de drept internațional și a tratatelor la care suntem parte, refugiaților trebuie să li se respecte mai multe drepturi, printre care se află și dreptul la religie, dreptul la educație, dreptul de a învăța limba țării gazdă, dreptul la asistență medicală, dreptul la un loc de muncă. Pe toate aceste zone, România este deficitară.

Pentru a le respecta refugiaților dreptul la religie, avem nevoie de imami, dar și de lăcașe de cult. În ce moschei se vor ruga migranții care vor fi relocați în țara noastră? N-a putut răspunde nicio autoritate.

Dreptul la educație pare iarăși ceva greu de respectat, din moment ce sistemul românesc de educație are deja problemele lui. Numai ce, zilele trecute, ministrul Sorin Cîmpeanu anunța că vor fi închise niște școli din mediul rural, fiindcă n-au autorizație de funcționare. În vara aceasta, se plângea de calitatea slabă a profesorilor. Cum va face acum să acopere necesarul pentru cele 7.000 de refugiați de care vorbește presa britanică? O întrebare fără răspuns, telefonul ministrului fiind pur și simplu închis!

Specialist de la Spitalul „Victor Babeș”: „Dacă vin 10.000 de refugiați care să fi e bolnavi concomitent, nici Germania nu face față!”

Relocarea în țara noastră a peste 1.700 de refugiați din zonele de confl ict pune sistemul național în alertă, mai ales că – după ultimele evoluții la nivelul politicii europene – nu este exclusă posibilitatea ca numărul acestora să crească. Care sunt pericolele pentru sănătate și ce putem face, ne-a explicat dr. Corneliu Popescu, medic primar boli infecțioase, șeful Secției de Boli Infecțioase și Tropicale, din cadrul Spitalului „Victor Babeș”.

Dr. Corneliu Popescu, medic primar boli infecțioase, șeful Secției de Boli Infecțioase și Tropicale, din cadrul Spitalului „Victor Babeș”, a precizat pentru „Evenimentul zilei” care sunt cele mai frecvente boli ce pot apărea odată cu intrarea valului de migranți pe teritoriul României.

Care sunt pericolele pentru sănătate

„Refugiații pot aduce poliomielita, difteria, dar și alte boli specifice zonelor din care provin, cum ar fi febra tifoidă, malaria”, ne-a explicat specialistul. “Față de poliomielită și difterie, dacă suntem vaccinați, atunci suntem protejați. Dacă nu suntem vaccinați, pot să apară cazuri și în populația europeană, nu numai în România. Din fericire, deocamdată, suntem ocoliți”, a mai arătat dr. Popescu.

Grecia și Franța au avut probleme

„Malaria e o boală cu transmisie prin țânțari. Vom vedea dacă va fi cazul și la noi, cum a fost în Grecia, în urmă cu patru ani, tot de la refugiați , de la cei din Pakistan. Atunci s-a intervenit local și s-a rezolvat problema”.

„Febra tifoidă este o boală cu transmitere digestivă, aceste boli sunt cele mai frecvente. Dacă ne spălăm pe mâini, putem preveni mult. Numai dacă apare o epidemie vaccinăm populația contra febrei tifoide. E același vaccin care se face persoanelor care călătoresc în zonele respective, cu risc.

“Mai pot fi și boli cu transmitere sexuală, inclusiv cu HIV, cum a fost cazul imigranților din Africa. Apoi sunt bolile care se transmit prin vectori, cum e febra Denga - și Franța a avut câteva asemenea cazuri de la refugiați, nu foarte multe. Cei pe care îi vom primi noi, prin relocare este posibil să fi fost deja investigați în statul care ni-i trimite”, a mai precizat specialistul.

Refugiații din centrele de tranzit sunt tratați la spital

Dr. Corneliu Popescu, vorbind din experiența de până acum a Spitalului „Victor Babeș” cu centrele de tranzit pentru migranți existente în țara noastră, a amintit că atunci când au apărut manifestări suspecte de boală infecțioasă, refugiații au fost aduși direct la spital.”Știu că am avut pacienți din centrul de la Timișoara și de la cel din Giurgiu. Exista o colaborare între aceste centre pentru azilanți și spital. Noi suntem pregătiți pentru orice afecțiune, la Spitalul „Victor Babeș”, dar la un număr extrem de mare nu știi niciodată ce se poate intâmpla. Deocamdată, migranții nu au reușit să declanșeze nici o epidemie, dar nu se știe ce se va întâmpla. Dacă vin 10.000 de refugiați care să fie bolnavi concomitent, nici Germania nu e pregătită!”, a declarat dr. Corneliu Popescu, pentru EVZ.

Specialistul în boli infecțioase a mai precizat că în ultimii doi ani a participat la multe conferințe care aveau ca temă felul în care sistemele de sănătate pot face față riscurilor în cazul unui aflux mare de refugiați: “Acesta de acum e un nou val, dar Italia a avut mari probleme în trecut cu migranții, în Turcia două milioane de sirieni sunt ținuți de anul trecut. Aceste lucruri au fost discutate de noi, medicii, în cadrul conferințelor. Discutam despre cum s-ar urmări anumite afecțiuni în populațiile de refugiați. Au fost discuții, cu concluziile este destul de greu”.