INTERVIU. Ambasadorul francez la Bucureşti, Henri Paul, crede că parteneriatul dintre România şi Franţa se află, ca şi relaţia celor doi şefi de stat, într-un stadiu foarte bun.
Cu ocazia Zilei Naţionale a Franţei, ambasadorul Henri Paul vorbeşte despre relaţiile cu România şi despre modelul francez în Europa.
EVZ: Domnule ambasador, primii doi ani de mandat ai preşedintelui Nicolas Sarkozy au arătat o Franţă activă, dornică să îşi impună punctul de vedere în UE. A influenţat această filosofie prezidenţială Franţa? Henri Paul: Rezultatele ultimelor alegeri europene din Franţa au arătat clar că cetăţenii francezi au aprobat preşedinţia franceză a UE. Aş adăuga că partidele care nu au avut un mesaj politic european au pierdut alegerile. Opinia mea este că francezii s-au schimbat. Criza economică globală a avut un efect asupra lor şi i-a convins că nu există un viitor fără o guvernare puternică şi fermă în Franţa şi în Europa. De aceea cred că această filosofie prezidenţială, această guvernare puternică arătată de Sarkozy este ceva ce a apărut acum ca o necesitate. Europenii vor să fie guvernaţi
În timpul preşedinţiei cehe a UE, Franţa a sugerat că un nou stat membru nu poate conduce Europa pe timp de criză. Există mai multe categorii de state membre în UE? Nu sunt de acord cu ideea împărţirii membrilor în vechi şi noi. Cred că există membri proactivi şi membri care încearcă să îşi impună poziţia. Ceea ce ar putea ucide Europa este lipsa ideilor, a energiei, a strategiei. Este un lucru pe care cetăţenii europeni nu îl vor înţelege niciodată, într-un moment în care se tem pentru slujbele lor. Ei vor să fie guvernaţi. Referitor la preşedinţia cehă, nu a fost atât de rea, nu ştiu de ce a fost atât de criticată. Cred că au făcut tot ce au putut. Au existat oameni din parlamentul ceh care au spus: „Celelalte ţări nu ne apreciază”. Nu e adevărat. Aici, spre exemplu, am avut o foarte interesantă preşedinţie locală. Dar au existat probleme interne dificile. Când ai un preşedinte care s-a opus tratatului, în vreme ce premierul s-a pronunţat în favoarea acestuia, un preşedinte care spune lucruri foarte diferite în anumite momente, e dificil. Şi au schimbat şi guvernul în timpul preşedinţiei. Care sunt avantajele Franţei în urma semnării parteneriatului strategic Franţa-România? În primul rând, Franţa are interesul de a avea aliaţi în Europa. Există mai multe domenii de interes - agricultură, energie, energie nucleară, securitate, industrie. Un alt motiv este cel al firmelor care activează aici. Este important să avem nu numai investiţii, ci şi o cooperare care să susţină investiţiile şi pe investitori. Avem de asemenea o strânsă cooperare, deoarece sistemul administrativ din România este foarte asemănător cu cel din Franţa şi avem interesul să întărim sistemele administrative similare. Altfel, am rămâne singuri. În acelaşi timp, avem această veche moştenire franceză în România şi legăturile culturale. Pentru toate aceste motive, parteneriatul strategic este un instrument foarte folositor. Mai mult, iar acesta este un lucru important, preşedintele Băsescu şi preşedintele Sarkozy se simt foarte bine când sunt împreună, gândesc la fel, reacţionează asemănător, sunt populari. Cred că ne aflăm într-o poziţie foarte bună. Fără legătură între fonduri şi monitorizarea pe justiţie
Comisia pentru afaceri europene din Senatul francez a discutat un raport care afirma că „mecanismul de cooperare şi verificare” pe justiţie (MCV) ar putea stigmatiza România şi Bulgaria. Din Germania şi Olanda au venit solicitări pentru o monitorizare strictă a fondurilor UE din România. Este Franţa mai indulgentă? Senatul francez a solicitat un raport pe tema progreselor României şi Bulgariei de la aderare. Nu s-a referit în mod specific la MCV. E diferit faţă de deciziile luate în Germania sau Olanda, care s-au referit în mod specific la lupta anticorupţie. Referitor la MCV, aşteptăm următorul raport al experţilor, care va fi publicat pe 22 iulie. Apoi, raportul va fi analizat şi se vor cere reacţii din partea statelor membre. Franţa nu a discutat problema în acest stadiu, o va discuta după 22 iulie. Apoi vom avea un al doilea raport, în mod normal, înainte de sfârşitul anului. Urmările vor fi dezbătute după, probabil în timpul preşedinţiei spaniole. Crede Franţa că mecanismul ar trebui să continue? Ştim că în cadrul MCV există patru obiective. În cazul unora au fost făcute progrese, în cazul altora s-a progresat mai puţin. Raportul va intra în detalii. Referitor la detalii, cred că adoptarea celor două coduri a fost un bun semnal dat Comisiei. Pe de altă parte, e adevărat că unele dosare, care nu au ajuns încă în justiţie, au dat un semnal negativ. Dar nu sunt atât de multe de fapt. În ultima perioadă, multe dosare au ajuns în instanţă. Dacă judecătorii nu au judecat cazul, ce poţi face? Este o problemă internaţională de mare importanţă? Nu sunt foarte sigur de asta. Poziţia Franţei este că nu vrem nicio legătură între fondurile europene şi mecanism. Mecanismul are anumite obiective, are propriul sistem de funcţionare, nu are nicio legătură cu absorbţia fondurilor. Monitorizarea fondurilor ţine de Comisie, de Curtea de Conturi şi nu are legătură cu corupţia. Dacă, evident, există un caz de corupţie în legătură cu fondurile, deşi înţeleg că nu există niciunul, atunci vom vedea. Dar nu este problema unui stat membru să aibă grijă de asta. Nu suntem indulgenţi, dar ştim ce dorim, încercăm să fim constanţi, credem că România este un stat membru şi trebuie să respectăm un stat membru, iar acesta are propriul mod de a atinge obiectivele. COLABORARE
Sprijin pentru un post bun în Comisia UE
A solicitat România susţinerea Franţei pentru obţinerea unui portofoliu important în Comisia Europeană? Cred că, data trecută, distribuţia portofoliilor nu a fost cea mai potrivită. Vom susţine dorinţa României de a obţine un portofoliu important. Ce poate face UE pentru a se asigura că Moldova va avea alegeri corecte şi o bună relaţie de vecinătate cu România? Franţa şi-a exprimat sprijinul pentru România, când a fost acuzată de autorităţile de la Chişinău că ar fi fost implicată în revolte. Poziţia preşedintelui Sarkozy, pe care i-a comunicat-o şi pre şedintelui Băsescu, este aceea de solidaritate cu un stat european, iar România este un stat european. A existat o cerere din partea României pentru un Acord puternic de asociere cu Mol dova în timpul preşedinţiei franceze, am susţinut această poziţie şi am obţinut un mandat foarte bun. E adevărat însă că nu suntem mulumiţi de situaţia drepturilor omului din Moldova şi sperăm că următoarele alegeri vor fi organizate în mod democratic. Vor exista observatori din partea OSCE, există de asemenea un reprezentant special al UE. Consiliul European a decis că Moldova trebuie să facă progrese în domeniul drepturilor omului. Nu este o condiţie expresă pentru reluarea negocierilor, dar pentru noi este important ca drepturile omului să fie respectate. De asemenea, solicităm relaţii de bună vecinătate cu România. Regimul de vize nu înseamnă relaţii de bună vecinătate.
Recomandările noastre
