Inundaţiile din 2007 au schimbat viaţa a mii de oameni din Bacău, Vrancea, Galaţi şi Vaslui. După doi ani, înaintea alegerilor, autorităţile pun la cale un plan de reconstrucţie.
O parte din sinistraţii inundaţiilor care au lovit România în septembrie 2007, mai exact cei din Vrancea, Galaţi, Vaslui şi Bacău nu au nici acum un acoperiş deasupra capului. Motivul principal: mare parte dintre materialele de construcţie alocate de guvern pentru reabilitarea celor aproape 3.500 de locuinţe afectate de viituri se află încă în custodia edililor locali.
Cel puţin aşa arată un proiect de hotărâre de guvern. Executivul pare că s-a gândit să rezolve totuşi situaţia acum, după aproape doi ani. Cu atât mai mult cu cât hidrologii nu exclud posibilitatea producerii de noi inundaţii, în următoarele trei luni. „Locuinţele nereparate după viiturile din septembrie 2007 vor fi reabilitate anul acesta”, a dat asigurări, ieri, ministrul dezvoltării regionale, Vasile Blaga, unul dintre iniţiatorii proiectului de act normativ. El a avertizat că există şi alte zone în care nu fost refăcute nici casele distruse parţial sau total de inundaţiile din anii 2005 şi 2008. Autorităţile locale au găsit scuze pentru faptul că n-au împărţit nici până acum oamenilor lemnele, cimentul şi cărămizile cu care şi-ar fi putut reface locuinţele. „Nu s-au putut distribui pentru că cei care stăteau în casele distruse nu aveau acte de proprietate pe ele”, „unele persoane au renunţat la materialele oferite de stat” sau „oamenii au primit materialele, dar n-au avut bani de manoperă”, sunt cel mai des invocate. „Dăm tot noi banii pentru manoperă” „Noi, în Tecuci, mai avem circa 30 de case care nu au fost reparate. Oamenii nu au avut posibilitatea financiară să-şi refacă locuinţele. Statul a dat materiale de construcţie, iar proprietarul imobilului trebuia să asigure costul manoperei. Acum două săptămâni, am discutat cu cei de la Bucureşti şi am găsit o soluţie: să dăm tot noi banii pentru manoperă”, ne-a explicat prefectul de Galaţi, Claudiu Brînzan.
În judeţul Vrancea, acelaşi refren: peste 170 de case afectate de ploile torenţiale în anii trecuţi nu au fost reparate nici până acum. „Ca urmare a inundaţiilor din perioada 2005-2007, există 172 de case care nu au fost reconstruite, dar pentru care s-au furnizat materiale de construcţie de la guvern”, recunoaşte subprefectul judeţului, Sorin Hornea. Potrivit acestuia, lucrările au început, de curând, doar la 94 de locuinţe. Situaţia pe teren Reporterii EVZ au mers pe urmele lăsate de inundaţiile din ultimii ani şi spun poveştile oamenilor din calea apelor. Unii gospodari şi-au reconstruit locuinţele, alţii stau încă în modulele puse la dispoziţie de autorităţi. ANUL 2007
Sudul judeţului Bacău, sufocat de lut
La inundaţiile din anul 2007, doar partea de sud-est a judeţului Bacău a fost afectată. Au pierit atunci, înecate sau împotmolite în lutul adus de ape, aproximativ 5.000 de animale şi mai bine de 900 de hectare de teren au fost compromise total. Aproximativ 100 de kilometri de drumuri au fost acomerite cu mâl, iar apa din peste 80 de fântâni nu a mai fost bună de băut câteva săptămâni. Cu toate acestea, nici o casă nu a fost pusă la pământ, cum s-a întâmplat, în 2005 şi 2008, în Valea Muntelui, Comăneşti, Târgu- Ocna şi Săuceşti.
Unii locuitori din comunele Podu-Turcului, Glăvă neşti şi Mo to şeni spun că era pentru a treia oară când apele cu aluviuni le distrugeau casele şi culturile. „Am avut un necaz la fel de mare şi în ’92 şi în ’99. A treia oară am fost nevoit să o iau de la capăt. Apa din casă a fost mai mare de un metru. Toată mobila mi-a fost distrusă, iar frigiderul şi televizorul au fost bune de aruncat. Ne-am chinuit mult ca să o scoatem la capăt”, spune Neculai Turcu, 60 de ani, din Glăvăneşti.
„După retragerea apelor, lutul a fost atât de mare încât a îngropat şi prispa casei. În casă era un miros cumplit de mucegai şi igrasie. Mobila mirosea a stătut. Bine măcar că nu a căzut casa peste noi”, îşi aduce aminte Elena Stoica, 50 de ani, din Motoşeni. Gabriela Iacobescu, primarul comunei Podu-Turcului, susţine că încă mai sunt case care au nevoie de reparaţii. „Eu am nevoie de bani, de la guvern, că nu fac faţă cu bugetul local. Mai ales acum, nu mai sunt aceiaşi consilieri locali din 2007. Am 50 de locuinţe care sunt şi acum pline de igrasie. Consilierii nu vor să mai voteze ca o parte din bani să-i dirijăm către renovarea caselor distruse de inundaţii”, spune primărul. „Mai e şi lenea”
Dumitru Nadă, secretar al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean (ISU) Bacău, spune că locuinţele din comunele din partea de sud-est a judeţului nu au fost distruse de ape, ci doar aluviunile au dat bătăi de cap locuitorilor zonei. „Noi am intervenit la acea vreme şi am ajutat sătenii la decolmatări.
Nu a fost pusă la pământ nici o casă. Oamenii au fost ajutaţi să treacă peste acele momente de chin. În continuare, era cazul să-şi mai facă şi singuri! Dacă nu au făcut şi aşteaptă bani de la guvern e treaba lor, dar nu e corect. Nu toate casele amărâte sunt din cauza inundaţiilor. Mai e şi lenea, mai e şi alcoolul, mai e şi delăsarea”, crede Nadă. „Cetăţenii care au avut de suferit de pe urma ploilor din septembrie 2007 şi-au remediat între timp toate avariile suferite, cu sprijinul ISU”, conchide Dorian Pocovnicu, prefect al Bacăului. (Olimpia Filip) ANUL 2008 Doar jumătate dintre sinistraţi au locuinţe noi După mai bine de un an de la ultimele inundaţii, abia jumătate din cele 337 de familii sinistrate din comuna băcăuană Săuceşti s-au mutat în casă nouă. Cei care nu au reuşit să termine de tencuit casele spun că banii daţi de guvern sunt insuficienţi pentru realizarea finisajelor. Alţii susţin însă că adevăratul motiv e că sinistraţii şi-au băut banii daţi pentru materiale. Guvernul a decis la acea vreme ca toate locuinţele să fie construite la roşu. Pentru finisaje, oamenii au primit câte patru mii de lei. Cei mai mulţi s-au pâns că nu le ajung banii şi că le-ar trebui 20.000 de lei pentru toate finisajele. Din acest motiv, o parte dintre ei fie dorm încă prin vecini, fie în camere netencuite şi cu ciment pe jos. „Prin BCA trece mâţa”
„Cu banii de la guvern abia am reuşit să mai cârpesc pe ici, pe colo. Trebuie să vină vara asta băiatul din străinătate ca să îmi dea bani să termin şi eu casa. Am o pensie mică şi alte venituri nu mai am”, a afirmat Elena Năstase, o localnică de 75 de ani.
„De unde să scot eu atâţia bani? Cine tencuieşte o casă prin exterior, două camere, baia, bucătăria şi holul, pune parchet, face sobe şi câte şi mai câte trebuie prin casă cu 4 mii de lei. Nu ştiţi cât e de scumpă manopera”, zice şi Ioana Buhai, o săteancă de 23 de ani. Zeci de săteni se plâng că lucrările realizate de firmele de construcţii au fost făcute în dorul lelii aşa că au fost nevoiţi ei să le reconstruiască. „Cine a lucrat aici nu a fost meseriaş. Grinzile se termină la jumătate de metru distanţă de centura casei şi pereţii sunt strâmbi. Printre bucăţile de BCA putea trece mâţa. Erau ditamai golurile. Şi-au bătut joc de sora şi de mama mea. Au văzut două femei singure şi au zis că nu se pricep. Am mai dărâmat eu pe ici-colo şi m-am apucat să refac aşa cum trebuie”, spune Ion Grumeza, 50 de ani, nepotul unei sinistrate. „Banii s-au dus pe băutură!” Administratorea unui bar din comună, Loredana Jacotă, spune că o parte din banii de la guvern s-au dus pe băutură: „Cum să îşi termine casele dacă unii, cum au pus mâna pe bani, cum au dat iama la cârciumă? Banii s-au dus pe băutură! Avem câţiva pe aici de beau şi apa de la flori. Au umblat numai beţi vreo lună după ce s-au văzut în buzunar cu banii de la guvern”. Ştefăniţă Manea, primarul comunei, admite că banii alocaţi de guvern au fost puţini, dar buni. „Cu bani ăştia, oamenii puteau să-şi finalizeze 2 camere în care să locuiască. Restul să-i mai pună şi ei, că doar sunt casele lor. Eu nu spun că oamenii nu au mai fost şi la băut, dar nu au băut chiar toţi banii de la guvern. Oricum, cei gospodari şi-au terminat casele. Restul, până la iarnă”, spune primarul. (Olimpia Filip)
NEMULŢUMIŢI. Sătenii au rămas cu casele nefinisate
Foto: Olimpia Filip
VRANCEA
Alba-neagra cu casele sinistraţilor vrânceni Aproape 200 de familii de sinistraţi din Vrancea nu au un acoperiş deasupra capului după ce inundaţiile din 2005 şi 2007 le-au distrus toată agoniseala. A fost nevoie de o anchetă a autorităţilor pentru a se stabili câte case au fost reconstruite cu adevărat după calamităţi.
Astfel, Corpul de Control al Ministrului Administraţiei şi Internelor, Dan Nica, a scos la iveală că 172 de case pentru care guvernul a alocat bani şi materiale după inundaţiile din 2005 şi 2007 nu au mai fost reconstruite din diferite motive. Situaţiile sunt acum în atenţia poliţiei. Inundaţiile au distrus în Vrancea aproape 2.000 de case şi au lăsat sub cerul liber mii de vrânceni. În 2005, au fost distruse 1.126 de case, iar 1.968 au fost avariate, în vreme ce apele din 2007 au distrus 165 de locuinţe şi au avariat 18. Unii s-au descurcat cu materialele de construcţii de la guvern, iar alţii, fie n-au primit nimic, fie a trebuit să le vândă pentru a se întreţine. Potrivit prefecturii, 927 de case au fost propuse pentru reconstrucţie după ambele valuri de inundaţii; 172 nu sunt finalizate nici acum. „94 sunt în diferite stadii de execuţie, iar la restul nici măcar nu au fost începute lucrările. Le-am cerut primăriilor o evaluare pentru a vedea ce putem să facem pentru aceşti oameni”, a spus subprefectul judeţului, Sorin Hornea. Cu mâna întinsă
„Avem vreo nouă case pentru care s-au primit materiale, dar nu s-a făcut nimic, pentru că oamenii nu au avut posibilităţi. Şi-au aşteptat copiii din Italia, în speranţa că vor pune temelia. Vreo 14 familii au rămas cu lucrările începute. Acum facem o evaluare. E greu să-i ajutăm. Numai mâna de lucru ca să aduci o casă „la roşu” costă peste 10.000 de lei. Oamenii n-au posibilităţi, ăsta e adevărul”, ne-a declarat primarul din comuna Suraia, Vasile Grosu. Sinistraţii spun că materialele au fost insuficiente şi că au preferat să locuiască pe la rude în aşteptarea unor vremuri mai bune. Alţii au emigrat în Italia, la rude. (Silvia Vrînceanu)
DUPĂ DOI ANI 170 de familii în module
Aproximativ 170 de familii mai locuiesc în module destinate sinistraţilor la aproape doi ani de la inundaţiile care au lovit municipiul Tecuci, judeţul Galaţi, în septembrie 2007. Majoritatea celor aproape 400 de locuinţe complet distruse de viitura pârâului Tecucel nu au fost refăcute. „Nu am primit nici un fel de ajutor de la guvern, numai promisiuni.
Materialele primite nu ajung pentru ridicarea unei case, ci doar a unei camere”, ne-a declarat Cosmina Bratea, una dintre locuitoarele tabarei cu 60 de module lipite unele de altel. „Mai sunt cazuri în care oamenii fie nu au bani, fie şi-au vândut materiale de construţie şi nu mai pot să-şi ridice o casa. Însă sunt destul de puţine astfel de cazuri. De la guvern, am primit materiale de construcţie, transportul l-a asigura primăria, iar pentru manoperă sumele au fost între 1.000 de lei şi 3.000 de lei”, a spus primarul Tecuciului, Eduard Finkelstein. În satul vasluian Iveşti, lucrurile stau mai bine, pentru că cele circa 110 case afectate de mâl au fost reparate de proprietari. (Marian Păvălaşc)
Recomandările noastre
