Sectorul bugetar ar putea suferi modificări atât la nivelul remuneraţiei angajaţilor, cât şi la capitolul posturilor din domeniu, dacă recesiunea economică se va adânci la circa 8%.

Salariile vor scădea cu cel puţin 7%, iar gradul de ocupare a locurilor de muncă din sectorul bugetar va coborî cu cel puţin 20% faţă de anul trecut, a declarat analistul economic Ilie Şerbănescu. Declaraţiile acestuia vin în urma unor prognoze privind scăderea economică de la 4,1% la 7-8%, în contextul evaluării ce va avea loc la începutul lunii august a acordului stand-by cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), potrivit unor surse citate de Mediafax.

„Gradul de ocupare va scădea cu cel puţin 20%, pentru că acordul cu FMI prevede diminuarea cheltuielilor bugetare de la 8,6% din PIB la 6,7%. România a tot încercat să amâne momentul prin împrumuturi, dar e inevitabil. E ceva ce ştiu toţi, dar nu vor să spună”, ne-a declarat analistul.

Criza ţinută sub papuc

Şerbănescu este de părere că, în România, criza nu a fost lăsată să se manifeste, deoarece salariile bugetarilor au rămas neatinse. Conform Institutului Naţional de Statistică (INS), salariul mediu net a cunoscut deja o scădere. În luna mai faţă de aprilie, diminuarea a fost de peste 3,5%.

Analistul afirmă că salariile şi pensiile se bazează pe creşterea economică „nesănătoasă” de anul trecut, astfel că, în condiţiile unei scăderi economice de 7-8%, salariile se vor reduce la rândul lor cu cel puţin 7%. Analistul nu s-a exprimat cu privire la momentul manifestării scăderii, dar este de părere că va fi amânat cât mai mult cu putinţă pentru a se evita un eşec la alegeri. „Scăderile sunt, însă, inevitabile. Sunt lucruri inevitabile pe care le ştiu toţi, dar nu vor să le spună. Când era delirul din 2007, eu am spus ce va veni. Nu am fost cu mult mai deştept decât alţii, doar că nu am consumat banii altora”, a mai spus Şerbănescu.

De aceeaşi părere este şi profesorul de economie Daniel Dăianu, care susţine că o scăderea economică de până la 8% înseamnă o diminuarea a veniturilor salariale. El precizează că guvernul va fi nevoit să pună în balanţă tăierea de salarii şi pensii - în an electoral - cu reducerea investiţiilor.

Alţi analişti sau oameni de afaceri, printre care şi Dinu Patriciu, au afirmat în repetate rânduri că numărul salariaţilor din sectorul bugetar trebuie diminuat semnificativ. Ministrulfinanţelor, Gheorghe Pogea, a anunţat recent că, faţă de 31 decembrie, la finele lunii aprilie numărul bugetarilor a scăzut cu 2.358, la 1.398.745 persoane.

Previziune făcută cu scopuri ascunse

Ideea de a strecura date pe sub mână este nefastă, spune consilierul guvernatorului BNR Adrian Vasilescu, care critică „sursele” ce vor negocia acordul cu FMI.

Potrivit acestuia, informaţiile date despre eventuala scădere economică sunt doar opinii şi în nici un caz date concrete. „Avem date exacte doar despre creşterea din primul trimestru, despre cel de-al doilea nu ştim nimic şi vorbim de sfârşitul anului. Cred că este mai bine să aşteptăm”, ne-a declarat Vasilescu. El crede că persoanele care fac astfel de previziuni îşi exprimă anumite dorinţe sau au anumite scopuri ascunse.

„Cred că o corecţie dublă de la 4% la 8% este mult prea mult”, a mai spus Vasilescu. Economistul şef al băncii Raiffeisen, Ionuţ Dumitru, nu crede în cifrele previzionate de sursele Mediafax, pe care le cataloghează drept speculaţii. „E drept că prima anticipare de 4,1% trebuie actualizată, dar cifre oficiale nu s-au primit încă”, a declarat el. Economistul are o estimare asupra creşteri ceva mai mică faţă de surse, adică 6%.

AVERTIZARE BM:

Relansarea economică, nu în 2009

Nu trebuie să fim prea încrezători în posibilitatea reluării creşterii economice pentru acest an, arată o scrisoare a preşedintelui Băncii Mondiale (BM), Robert Zoellick, adresată liderilor G8, potrivit Reuters. Banca Mondială ia în calcul intervenţiile guvernelor şi ale băncilor centrale în direcţia stabilizării pieţelor financiare şi a susţinerii cererii şi consideră că acestea „par să fi oprit căderea economiei globale”.

Cu toate acestea, avertizează că 2009 „rămâne un an periculos”, iar rezultatele recente ar putea fi pierdute cu uşurinţă. „Ritmul relansării din 2010 e departe de a fi clar. Văd că unele state dezvoltate analizează în prezent o serie de măsuri care presupun că relansarea este un lucru sigur”, declară Zoellick, avertizând că pentru ţările în dezvoltare „e prea devreme pentru a fi luate în considerare astfel de măsuri”. La 1 iulie, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, declara că „prioritatea autorităţilor din România este în ce măsură se va reuşi să se reia creşterea economică pe baze sănătoase”, adăugând: „Ştiu că este o grabă, tot timpul este o grabă”.