După ce, în primul mandat, a operat schimbări în educaţie anulate ulterior, ministrul Andronescu intenţionează să le dea iarăşi de furcă elevilor.

Primele rezultate la examenul de Bacalaureat, sesiunea iunieiulie 2009, anunţate ieri, indică un grad de promovabilitate între 70 şi 90 de procente, în medie, la nivelul întregii ţări. La „examenul de maturitate” din acest an, rezultatele parţiale, afişate înainte de depunerea con testaţiilor din partea candidaţilor, fruntaşe sunt judeţe precum Mehedinţi, Arad, Timiş şi Suceava. „Ploaia” cu note ridicate, în ciuda faptului că elevii români au mari dificultăţi la scriere şi citire, după cum arată rezultatele la evaluările inter naţi o nale, determină o nouă schimbare în modul de desfăşurare atât a Bacului, cât şi a testelor de la sfârşitul gimnaziului.

În anul şcolar viitor, 2009-2010, elevii vor susţine altfel de examene, promite ministrul educaţiei, Ecaterina Andronescu. Schim barea vine după ce toţi miniştrii care s-au perin dat la şefia Educaţiei au vrut să modifice câte ceva, lucru care n-a făcut decât să-i bulverseze pe adolescenţi. Predecesorii lui Andronescu cred totuşi că noua modificare e bine-venită. PROPUNERI

Probele orale, susţinute în timpul ultimului an de liceu Aproape 70% dintre ab solvenţii de gimnaziu au intrat cu medii cuprinse între 7 şi 10 la liceu, iar rezultatele preliminare de la Bac arată că peste 70% dintre elevi au luat note de trecere. Cifre le care indică promovabilitatea la examenul de Bacalaureat sau la tezele cu subiect unic arată că elevii români ar fi foarte bine pregătiţi.

În acelaşi timp, rezultatele la evaluările internaţionale indică exact contrariul: România se află în continuare pe ultimele locuri în lume în ceea ce priveşte ca pacitatea copiilor de a scrie şi de a citi. Sub pretextul că vrea să diminueze diferenţele mari dintre pregătirea elevilor noştri şi cea a celor de peste hotare, ministrul Andronescu ameninţă cu noi schimbări radicale pentru anul viitor, atât la Bac, cât şi la tezele cu subiect unic. Examenele vor fi centrate pe competenţe, promite aceasta. Fără subiecte pe internet La cinci ani de la primul mandat şi, implicit, de la ultimele schimbări pe care le-a suferit Bacalaureatul, Andronescu propune un altfel de „examen de maturitate”. Ministrul revine şi a supra deciziei luate în timpul mandatului lui Cristian Adomniţei (2007-2008), aceea conform căreia subiectele trebuie să fie făcute publice cu o lună înainte de susţinerea probelor. Astfel, e posibil ca liceenii care vor susţine Bacul în 2010 să nu mai aibă avantajul de a se familiariza cu subiectele. În plus, probele orale vor fi susţinute în timpul clasei a XII-a.

„Vor fi trei probe, centrate pe competenţele dobândite. Una pentru testarea com peten ţelor lingvistice, în urma cărora elevii vor primi un atestat de competenţe, alta pentru evaluarea competenţelor de comunicare orală la limba română şi, eventual, maternă şi o evaluare a competenţelor profesionale, probă în urma căreia se va obţine un atestat profesional”, a explicat, pentru EVZ, ministrul Andronescu. Examen simplificat   Toţi copiii vor avea o probă comună la limba şi literatura română. Cei de la profilul real vor susţine şi proba obligatorie la matematică, iar cei de la filologie, la istorie. În ceea ce priveşte probele la alegere, „realiştii” pot alege între informatică, fizică şi chimie, în timp ce „umaniştii” pot să susţină proba la una dintre disciplinele geografie, filosofie şi logică. Nici tezele cu subiect unic nu vor scăpa de modificări, acestea dorinduse a fi, din 2010, după modelul evaluărilor internaţionale.

„La admiterea la liceu se va lua în continuare în calcul şi media de absolvire a anilor de gimnaziu. În acelaşi timp, tezele unice vor fi realizate după modelul inter naţional, mai pragmatic”, spune Doina Pană, secretar de stat în preuniversitar. „La început, şi eu am fost pro examenul de admitere la liceu, dar este posibil ca un copil să aibă pur şi simplu o zi proastă şi să fie dezavantajat. Aşa că sunt împotrivă”, conchide Pană.  EXPERIMENTE

Fiecare ministru a venit cu schimbările de acasă „Nici un an fără o schimbare” pare să fi fost deviza fiecărui demnitar care s-a perindat la şefia Edu ca ţiei în România, în ultimii 20 de ani. Prima schimbare a venit încă din 1990, când au fost scoase „treptele”, adică examenele care se dădeau la terminarea clasei a VIII-a şi la finalul clasei a X-a (pentru intrarea într-a XI-a). Alte modificări au urmat în anul 1998, în mandatul ministrului Andrei Marga, când pentru prichindeii din clasele I-IV nu s-au mai acordat note de la 1 la 10, ci calificative. În aceeaşi perioadă, anul şcolar a fost împărţit în semestre, nu în trimestre, ca până atunci, iar manualele şcolare au fost înlocuite cu cele alternative.   Nici Bacul nu a scăpat de modificări. 2003, ultimul an din primul mandat al Ecaterinei Andronescu, a fost şi cel în care s-au introdus testele-grilă la Bac. Tot în 2003, elevii au fost evaluaţi la probele orale cu „admis”/„respins”, lucru care s-a schimbat în anul imediat următor, când locul Ecaterinei Andronescu a fost luat de Mircea Miclea. În timpul mandatului lui Mihail Hărdău (2005-2007) s-a militat pentru regăsirea educaţiei fizice printre probele obligatorii la Bac. Demersul a eşuat însă, iar proba la sport a rămas opţională.

Totodată, după ani buni în care s-a pus accentul pe reproducerea din memorie a comentariilor tipărite în culegeri, în 2006, baremele de corectare puneau accentul pe creativitatea elevilor la proba la română. Din 1990, elevii care au terminat gimnaziul au susţinut ba examen de admitere la liceu, ba de capacitate, ba teste naţionale. În prezent, ei dau teze cu subiect unic.

POSIBIL MODEL Finlanda - cinci materii la şcoală şi 14% din PIB

Lăudată pentru sistemul de învăţământ performant, Finlanda se diferenţiază de ţara noastră, în primul rând prin finanţare: educaţia primeşte 14% din PIB, în timp ce la noi nu ajunge nici la 6%. Anul şcolar începe la 15 august şi se încheie la 30 mai, timp în care elevii învaţă doar cinci materii. Liceul începe cu clasa a X-a, iar în primele luni materiile sunt comune pentru toţi copiii.   Examenul de Bacalaureat poate fi dat treptat, începând cu clasa a XI-a, ultimii doi ani de liceu fiind concentraţi pe obiectele de care elevii au nevoie. Numărul de credite necesar pentru absolvirea clasei a XII-a este de 75, iar elevii au la dispoziţie un consilier de orar care îi ajută să aleagă materiile care îi ajută cel mai mult în dezvoltarea în carieră. Dacă nu obţine rezultate bune, elevul este sfătuit să se orienteze spre alte materii care să-l pună în valoare.