Complexul mecanizat de la Mina Lupeni, una dintre cele mai importante investiţii de după 1989 din minierit, a fost abandonat în subteran, după ce abatajul în care funcţiona a trebuit închis din cauza unei aprinderi de metan.
Echipamentul a fost cumpărat din Polonia cu 8 milioane de euro, în urma unei licitaţii controversate, şi nu a funcţionat decât trei ani. Conform conducerii Companiei Naţionale a Huilei (CNH), prin închiderea abatajului, compania pierde zilnic 1.150 de tone, respectiv circa 4 milioane de lei. Ca urmare, s-a decis şi schimbarea conducerii minei.
„Abatajul era foarte important pentru companie, în condiţiile în care avea capacitatea unei mine cum este Paroşeni sau Uricani. Dar preferăm să avem aceste pierderi decât să pierdem vieţi omeneşti”, a spus directorul CNH, Nicolae Drăgoi. Decizia a dat peste cap toată producţia CNH, iar minerii lucrează 7 zile din 7 pentru a asigura cantitatea de cărbune pe care o au de livrat către principalii beneficiari.
„Nu avem în prezent niciun stoc de cărbune, totul livrăm la termocentralele Mintia şi Paroşeni. Până săptămâna trecută reuşeam o productivitate pe zi de 9.000 de tone, iar acum avem cu 1.200 de tone mai puţin”, mai spune Drăgoi.
CONTROVERSE Istoria unei licitaţii cu dedicaţie
Complexul minier la care conducerea CNH a trebuit să renunţe cel puţin pentru moment are o istorie extrem de controversată încă dinainte să fie pus în funcţiune la Lupeni.
În toamna anului 2006, CNH Petroşani a organizat o licitaţie internaţională pentru cumpărarea unui complex tehnologic de extracţie a minereului de cărbune. În caietul de sarcini, oficialii CNH Petroşani au stabilit drept condiţie obligatorie pentru participarea la această licitaţie ca furnizarea întregului utilaj să se facă de către o singură societate în două etape. Această condiţie a limitat accesul producătorilor români la licitaţie, iar rezultatul a fost acela că echipamentele cumpărate de la firma poloneză Kopex au fost mai scumpe cu cel puţin 1,2 milioane de euro decât cele similare produse în România.
O secţie mecanizată SMA2 produsă în România costa la vremea respectivă 23.000 de euro, în timp ce compania huilei a plătit firmei poloneze 39.500 de euro pentru aceeaşi secţie mecanizată, conform datelor din contractul de modernizare a minei. La 72 de secţii, cât prevedea contractul de achiziţie rezultă 1,2 milioane euro, diferenţa de preţ.
Pe lângă toate acestea polonezii au livrat echipamentul şi cu întârziere echipamentele, astfel încât complexul tehnologic nu a putut fi utilizat decât cel din septembrie 2007.
La vremea respectivă conducerii CNH nu i s-a părut nimic în neregulă la această licitaţie, ba mai mult susţinea că „este pentru prima dată după 1989 când se face o investiţie în totalitate, adică 100 la sută, din străinătate în mineritul din Valea Jiului. Este prima investiţie adevărată, care nu este un paleativ”.
Recomandările noastre
