TEHERAN. Economia naţională primează pe agenda electorală a principalilor doi candidaţi la scrutinul prezidenţial de mâine.

Alegerile prezidenţiale din Iran, care vor avea loc mâine, sunt percepute de Occident doar prin prisma politicii externe promovate de actualul regim de la Teheran, dar, pe plan intern, economia primează în faţa ambiţiilor nucleare şi atitudinea belicoasă în relaţiile cu SUA şi Israelul.

Viitorul preşedinte iranian va avea dificila sarcină de a relansa economia naţională, slăbită semnificativ în urma scăderii veniturilor obţinute din exporturile de petrol şi afectată de o inflaţie de peste 25 la sută şi de o rată a şomajului de 12,5 procente.

Adversarii preşedintelui iranian în exerciţiu, Mahmoud Ahmadinejad, îl acuză că a delapidat fonduri uriaşe prin reorientarea lor exclusiv spre consumul intern şi au promis că vor adopta o nouă politică economică, centrată pe sectorul privat.   Principalii competitori în cursa prezidenţială, actualul lider de la Teheran şi fostul premier Mir-Hossein Mousavi şi-au axat campaniile electorale pe teme cu rezonanţă economică. Primul a vorbit despre combaterea sărăciei, iar al doilea s-a referit la corupţie şi lansarea de programe pentru stimularea dezvoltării.

Potrivit cotidianului american „New York Times”, care citează un sondaj realizat de institutele Terror Free Tomorrow şi New American Foundation, Ahmadinejad este creditat cu 34 la sută din voturi, în timp ce Mousavi ar obţine 14 procente din sprijinul popular. În aceste condiţii, viitorul lider al Republicii Islamice ar putea fi decis, cel mai probabil, în al doilea tur de scrutin. Rafsandjani intră în scenă

Campania s-a încins în ultimele zile, după ce fostul preşedinte Akbar Hachemi Rafsandjani a cerut liderului spiritual iranian, Ali Khamenei, să medieze o dispută dintre el şi preşedintele Ahmadinejad.

Acesta din urmă l-a a cuzat de corupţie pe Rafsandjani şi pe fiul său, în timpul unei dezbateri electorale recente. Fostul lider a cerut un drept la replică televiziunii de stat, al cărei director este numit de ayatollah, dar instituţia i-a respins cererea.

În schimb, postul de stat i-a acordat lui Ahmadinejad o intervenţie suplimentară aseară, pentru ca acesta să poată răspunde la acuzaţiile lansate de adversarii săi în cursa prezidenţială.   Unul dintre cei trei contracandidaţi ai lui Ah madinejad, conservatorul Mohsen Rezai, a denunţat „manipularea cifrelor” de că tre preşedinte pentru a demonstra popu laţiei că situaţia economică s-a îmbunătăţit.   Potrivit televiziunii iraniene, Mahmoud Ahmadinejad, care vrea să îşi reînnoiască mandatul de patru ani, va avea la dispoziţie 25 de minute pentru a demonta acuzaţiile opoziţiei.

Preşedintele iranian în exerciţiu îl mai acuză pe Rafsandjani că se află în spatele contracandidaţilor săi din scrutinul de pe 12 iunie. Campania electorală din Iran se încheie astăzi la ora 8.00 (6.30 - ora României), cu exact 24 de ore înaintea deschiderii secţiilor de vot.

PORTRET Mousavi, reformatorul din umbră

• Mir-Hossein Mousavi, un conservator moderat şi principalul rival al preşedintelui Ahmadinejad, este o figură care a trecut în planul secund al vieţii politice, după ce a ocupat scaunul de premier în timpul războiului cu Irakul lui Saddam Hussein.
•  El se descrie drept un „reformator ataşat principiilor” Revoluţiei Islamice din 1979, în care s-a implicat activ prin sprijinirea ayatollahului Rouhollah Khomeini.
• În 1981, a fost numit şef al guvernului de la Teheran, dar frâiele puterii erau la Khomeini şi Ali Khamenei, actualul ayatollah, care ocupa pe atunci funcţia de preşedinte. Mousavi a supravegheat însă îndeaproape economia în cursul celor opt ani de război, impunând un sistem de raţionalizare a alimentelor şi un control mai riguros al preţurilor.
• În 1989, la un de la încheierea conflictului, postul său este suspendat.
• El s-a retras apoi din prim-planul vieţii politice, consiliindu-i pe preşedinţii Rafsandjani şi pe Mohammad Khatami, care s-au succedat în fruntea ţării în perioada 1989-2005.

Pe plan extern, Mousavi vrea să schimbe imaginea „extremistă” a ţării, creată de declaraţiile dure ale actua lului preşedinte fie la adresa Israelului, fie a Statelor Unite. În schimb, el susţine că este adeptul liniei oficiale a Republicii Islamice privind dosarul nuclear care i-au atras atâtea critici internaţionale. Mousavi beneficiază de sprijinul cercurilor intelectuale, graţie formaţiei sale de arhitect.