Scrutinul din cele 27 de state membre a luat sfârşit ieri, iar conservatorii par să rămână principalul grup politic din Parlamentul European.

Conservatorii din UE erau în avantaj, ieri, la sfârşitul scrutinului pentru desemnarea celor 736 de deputaţi din Parlamentul European. Rezultatele parţiale arătau că popu larii vor rămâne principalul grup politic din europarlament, iar institutul grec Kapa Research, citat de Reuters, arăta că aceştia au obţinut în total 39,5 la sută din voturi, comparativ cu 36,6 la sută în 2004. Asta în vreme ce socialiştii au primit doar 26% din voturi, faţă de 27,6% în urmă cu cinci ani. Absenteismul a atins, aşa cum era de aşteptat, o cotă-record. Doar 43,01 la sută dintre alegători europeni au mers la urne, în scădere cu două procente faţă de precedentul scrutin.

UNGARIA. Partidul de opoziţie, FIDESZ, a câştigat categoric alegerile, conform sondajelor efectuaten la ieşirea de la urne, care îi atribuiau 16 mandate dintr-un total de 22. Erodat de anii petrecuţi la guvernare şi afectat de criza economică, Partidul Socialist a obţinut patru mandate. Sondajele arătau că mişcarea naţionalistă Jobbik va avea doi europarlamentari. GERMANIA. Conservatorii cancelarului german Angela Merkel (CDU/CSU) se aflau pe primul loc ieri, fiind creditaţi cu 38-38,5 la sută din voturi, conform sondajelor la ieşirea de la urne, citate de AFP. Social-democraţii germani (SPD) nu au obţinut decât 21-21,5 la sută, într-un scrutin european catalogat drept test pentru alegerile parlamentare din această toamnă. Ambele partide se află în scădere faţă de rezultatele obţinute în 2004. AUSTRIA. Rezultatele parţiale de ieri dădeau drept câştigător Partidul conservator (OVP), care a obţinut 29,6% din voturi, în faţa social-democraţilor, votaţi de 23,7% dintre alegători, potrivit AFP. Extrema-dreaptă a obţinut un rezultat mai bun decât la alegerile europene din 2004. FPO este creditat cu 13,4 la sută din voturi, iar BZO, partidul fondat de Joerg Haider, cu 4,7 la sută din voturi. MAREA BRITANIE. Premierul laburist Gordon Brown a recunoscut încă de vineri înfrângerea suferită la alegerile europene de joi. Sondajele arătau că în avantaj se află conservatorii lui David Cameron, care se opun Tratatului de la Lisabona. Aceleaşi sondaje apreciau că în PE va intra cel puţin unul, dacă nu doi membri ai Partidului Naţional Britanic, de extremădreapta. FRANŢA. Uniunea pentru o Mişcare Populară (UMP), partidul conservator al lui Nicolas Sarkozy, a câştigat scrutinul, obţinând între 27 şi 28,3 la sută, conform exitpoll- urilor citate de AFP. Socialiştii au ieşit pe locul doi, primind între 16,4 şi 17,5 la sută. Lista ecologistă a lui Daniel Cohn-Bendit a obţinut între 14,8 şi 15,4 la sută din voturi, devansând partidul de centru al lui Francois Bayrou. SPANIA. Partidul Popular spaniol a obţinut 43 la sută din voturi, depăşind Partidul Socialist, aflat la guvernare, care a primit 40 la sută din sufragii. Aproximativ 76.000 de români, rezidenţi în Spania, erau aşteptaţi să voteze la scrutinul din această ţară. ITALIA. După aproape două zile de vot, prezenţa la urne în Peninsulă ajunsese ieri, la ora locală 19.00, la aproape 51 la sută, în scădere cu şapte procente faţă de 2004. Sondajele efectuate înaintea scrutinului îi dădeau drept câştigători pe conservatorii premierului Silvio Berlusconi, în ciuda scandalurilor de tot felul din jurul controversatului politician. GRECIA. Socialiştii aflaţi în opoziţie pe plan naţional au câştigat europenele, potrivit sondajelor efectuate la ieşirea de la urne. Partidul Socialist, Pasok, a obţinut între 36 şi 39,5 la sută din voturi, în vreme ce conservatorii din Noua Democraţie (ND) au fost nevoiţi să se mulţumească cu 30-33 la sută.

LETONIA

Fost prim-secretar ales europarlamentar

Alfreds Rubiks, ultimul prim-secretar al Partidului Comunist din Republica Sovietică Socialistă Letonă, are mari şanse să ocupe unul dintre cele opt fotolii de europarlamentar care-i revin Letoniei. Formaţiunea printre liderii căreia se numără şi Rubiks, Centrul Armonia, o coaliţie a partidelor ce reprezintă în principal minoritatea rusă, a obţinut 20 la sută din sufragii, potrivit unui exit-poll comandat de televiziunea publică LTV şi agenţia BNS.

De origine letonă, Alfred Rubiks a fost condamnat la închisoare pentru tentativă de înlăturare de la putere a primului guvernul leton ales în mod democratic. În prezent, este preşedintele Partidului Socialist leton şi l-ar putea întâlni în Parlamentul European pe rivalul său istoric, Ivars Godmanis, liderul mişcării de independenţă letone, a cărui formaţiune a obţinut între 8 şi 12 la sută din voturi. O altă formaţiune a minorităţii ruse, Pentru Drepturile Omului în Letonia Unită, a obţinut 13 la sută din sufragii la europarlamentare.

O altă surpriză a alegerilor europene este rezultatul bun obţinut de coaliţia aflată la putere, care nu a fost sancţionată foarte sever de alegători. Uniunea Civică, formaţiune fondată în 2008 de fostul comisar european Sandra Kalneite şi intrată în guvern în luna martie, a depăşit aşteptările, obţinând între 19 şi 24 la sută din voturi. Partidul premierului Valdis Dombrovskis, Noua Eră, a obţinut între 7 şi 11 la sută din voturi.

BULGARIA

Sate cu voturi cumpărate

Numeroase sesizări privind cum părarea de voturi au fost înregistrate ieri, în Bulgaria, unde alegătorii au mers la urne pentru a-şi desemna 17 reprezentanţi în Parlamentul European.

Astfel de fraude au fost semnalate în special în mediul rural şi în oraşele mici, unde erau mai puţini observatori, a declarat Antoni Galabov, purtătorul de cuvânt al organizaţiei Tran sparenţă fără Frontiere, citat de presa bulgară. Ministerul de Interne a anunţat ieri că trei persoane erau cer cetate pentru tentativă de cumpărare a unor voturi. Potrivit unui sondaj al Fundaţiei pentru o Societate Deschisă, dat publicităţii săptămâna trecută, 20% dintre bulgari s-au declarat dispuşi să îşi vândă voturile, iar reprezentanţii Centrului pentru Studiul Democraţiei au apreciat că un vot urma să coste apro ximativ 50 de leva (25 de euro).

Boiko Borisov, mai tare ca premierul Stanişev

Presa bulgară a difuzat ieri, înaintea închiderii secţiilor de votare, rezultatele sondajelor efectuate la ieşirea de la urne, sub forma previziunilor meteo şi a cronicilor literare, relatează AFP. În condiţiile în care temperaturile au depăşit 35 de grade Celsius, agenţia de presă BGNES a relatat că temperatura în apropierea Primăriei Sofiei, unde se află biroul liderului formaţiunii Cetăţenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei, Boiko Borisov, era de 25 de grade C, faţă de doar 22 de grade C la sediul Partidului Socialist, con dus de premierul Serghei Stanişev.

La rândul său, agenţia Focus a anunţat sondajele sub forma unui clasament literar. Formaţiunea primarului Boiko Borisov, fost general de poliţie, este simbolizată prin cartea lui Gabriel Garcia Marquez, „Generalul în labirintul său”, având o popularitate de 26,8 la sută. Stanişev este reprezentat prin propria carte, „Pentru că suntem socialişti”, cu un scor de 20,7 la sută.

Rata de participare la alegerile europarlamentare din Bulgaria era, la ora 14.00, de 26 la sută, conform estimărilor Centrului naţional de cercetare a opiniei publice, citate de postul de radio naţional. În 2007, la scrutinul european anterior, până la ora 14.00 votaseră 14,18 la sută dintre alegători.

Bulgarii vor fi chemaţi din nou la urne pe 5 iulie, când sunt programate alegerile legislative. (Dan Stancu)

ABSENTEISM

De ce nu vin europenii la vot

Cel mai mare exerciţiu de democraţie transnaţională, care a beneficiat de o campanie locală în fiecare din cele 27 de state membre UE, dar şi de o ofensivă de imagine la nivel european, nu a stârnit un interes major printre cetăţeni. Doar o treime dintre cei 375 de milioane de alegători eligibili erau aşteptaţi la urne, în ciuda eforturilor oficialilor europeni, care au imaginat spoturi publicitare nonconformiste, au invadat internetul în căutarea tinerilor şi au înregimentat în campanie fotbalişti şi chiar un astronaut belgian.

Puternic şi nu prea

Unul dintre motivele absenteismului, scrie publicaţia „Der Spiegel”, este acela că rezultatul votului nu determină înfrângerea sau victoria unui „guvern UE”, aşa cum se întâmplă în alegerile naţionale. Situaţia îl nemulţumeşte pe eurodeputatul socialist Martin Schulz. „Rezultatele alegerilor ar trebui să determine componenţa viitoarei Comisii Europene”, crede el. Acest lucru nu se întâmplă întocmai.

Un alt motiv al dezinteresului cetăţenilor e acela că europarlamentul nu are un cuvânt de spus în privinţa unor teme-cheie: impozitele, cheltuielile publice, sănătatea sau educaţia. Rezultatele alegerilor nu vor afecta, prin urmare, unele dintre cele mai importante aspecte ale vieţii europenilor. Pentru mulţi oameni, Parlamentul European este „invizibil”, apreciază Mark Franklin, profesor la Institutul Universitar European din Florenţa. Iar „invizibilitatea” europarlamentului transformă alegerile europene în alegeri de rangul doi. Acesta este motivul pentru care cetăţenii care merg la urne la europarlamentare votează în funcţie de problemele interne.

Presa, parte a problemei

Parţial vinovată pentru absenteism pare a fi şi mass-media, scrie „Der Spiegel”. Ziariştii presupun că problemele UE îi plictisesc pe cetăţeni, prin urmare nu le promovează. Ei devin astfel obstacole între cetăţeni şi instituţiile europene, crede Ricard-Nihoul Gaëtane, de la think-tank-ul „Notre Europe”. Un număr mai mare de ştiri europene în jurnalele televizate, principalul loc de unde cetăţenii îşi iau informaţiile, ar avea un rezultat pozitiv. Studiile arată că prezenţa la vot este influenţată de atenţia pe care televiziunile o acordă chestiunilor europene. (Adrian Cochino)

CITIŢI ŞI:

Marian-Jean Marinescu: „Becali şi Vadim vor cânta singuri în baie”

PREZENŢA LA VOT LA ÎNCHIDEREA URNELOR- 27,21%

Două voturi dintr-un foc

Deţinuţii: „Le-am pregătit politicienilor un loc în celulă”

Cei mai mulţi au „votat” la Loto

„Europa să ne dea fonduri”

Alegătorii s-au remarcat prin absenţa de la urne

Băsescu, de la urne la hipermarket

Liberalii au visat toată ziua la 20%

Liderii PSD, descumpăniţi de egalitatea cu PDL

Politicieni la vot

REACŢII. Băsescu, mândru de EBA

Românii preferă să voteze europarlamentarii străini