Peste 18.000.000 de români sunt aşteptaţi la urne pentru a-i desemna pe cei 33 de reprezentanţi în Parlamentul European.

Peste 18.200.000 de români cu drept de vot (cu aproximativ 100.000 mai puţini decât la alegerile parlamentare de la finele lunii noiembrie a anului trecut) sunt aşteptaţi, duminică, la urne să-şi aleagă, pentru un mandat de cinci ani, cei 33 de reprezentanţi în Parlamentul European.

Potrivit legii, europarlamentarii români pot fi aleşi şi de cetăţenii resortisanţi (categorie în care sunt incluşi şi românii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate), dar şi de cei comunitari (orice cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, care are dreptul de a alege în România pentru Parlamentul European, având domiciliul sau re şedinţa în ţara noastră).

Însă, indiferent de categoria de alegători din care face parte, fiecare trebuie să ştie unde, când şi cum poate vota şi, mai ales, ce riscă aceia care încearcă să influenţeze opinia alegătorilor sau să fraudeze procesul electoral. Mai ales că, la europarlamentarele din acest an, se va vota pe trei tipuri de liste electorale: permanente, speciale şi suplimentare, acestea din urmă „dedicate”, în principal, celor care aleg să-şi petreacă minivacanţa de Rusalii (care include şi ziua votului) în staţiuni turistice din ţară sau în străinătate.   Liste suplimentare în special pentru turişti

Concret, listele electorale permanente s-au întocmit pe localităţi şi îi cuprind pe toţi cetăţenii cu drept de vot care locuiesc în respectivul oraş, comună, sat.

Pe listele electorale speciale pot vota doar cei 23 de cetăţeni comunitari care au cerut să-şi exprime opţiunea electorală în România. Asta, în condiţiile în care peste 89.000 de români s-au înscris pe listele de vot din alte state membre ale Uniunii Europene, pen tru a-şi exprima opţiunea electorală la europarlamentare.

Cât despre listele electorale suplimentare, acestea cuprind mai multe categorii de alegători.

Astfel, potrivit Ministerului Administraţiei şi Internelor, pe aceste liste vor putea vota: alegătorii aflaţi, în ziua votului, în altă localitate decât cea de domiciliu; membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare; turiştii români aflaţi în străinătate; bolnavii imobilizaţi la pat şi cei internaţi în spitale, arestaţii preventiv şi deţinuţii, dar şi alegătorii care au fost omişi de pe lista electorală permanentă existentă la secţia de votare pe raza căreia locuiesc. Microbuzele şi autocarele, verificate „la sânge”

Drept urmare, pe lângă cei peste 50.000 de poliţişti şi jandarmi, trimişi în stradă să asigure liniştea şi ordinea publică, dar şi să păzeacă secţiile de votare, Internele au decis „să suprime” turismul electoral şi, implicit, votul multiplu, instituind filtre pe principalele drumuri naţionale şi judeţene.

„În total, vor fi organizate peste 300 de astfel de filtre în care vor acţiona, în principal, poliţişti de la Rutieră şi Ordine Publică, jandarmi şi poliţişti de frontieră. Este important ca oamenii să ştie că, în acest an, şi jandarmii pot sancţiona infracţiunile şi contravenţiile care ar putea împiedica buna desfăşurare a procesului electoral. (...) For ţele de ordine vor monitoriza, în aceste filtre, toate autoturismele şi vor controla, în special, microbuzele, autobuzele şi autocarele cu care ar putea fi transportaţi alegători care intenţionează să voteze de mai multe ori, în secţii de votare diferite”, au explicat oficialii de la Interne. Mai mult, patrule de poliţişti şi jandarmi vor avea misiunea specială de a monitoriza şi opri autobuzele sau microbuzele care transportă per soane aduse la urne pentru a vota de mai multe ori.

„De asemenea, în fiecare judeţ şi în Bucureşti au fost constituite echipe de specialişti care trebuie să verifice şi să clarifice rapid sesizările care vin de la birourile electorale, dar şi incidentele care ar putea afecta procesul de vot”, au completat mai-marii de la Interne. În Europa, vot şi cu cartea de identitate

Toate cele peste 18.000 de secţii de votare (1.222 doar în Capitală) îşi vor deschide porţile la ora 7.00 şi le vor închide la ora 21.00.

„Intervalul orar se va respecta şi în străinătate - unde vor fi amenajate 190 de secţii de votare, aproape jumătate pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare din Europa - pentru ca românii cu drept de vot să-şi poată exprima opţiunea. „În străinătate, românii vor putea vota cu paşaportul, însă, în statele membre ale UE, vor putea folosi şi cartea de identitate, care este acum un document de călătorie”, au explicat surse diplomatice.

În ţară, se va putea vota doar cu buletinul, cartea de identitate sau cartea de identitate provizorie. Nici în acest an, cărţile de alegător, pentru a căror realizare se cheltuiesc, anual, bani grei de la buget, nu au nicio valoare.

Pe de altă parte, mii de deţinuţi şi arestaţi preventiv şi-au exprimat deja dorinţa de a vota, urnele mobile urmând să se desplaseze pentru asta şi în penitenciare. Potrivit legii, cetăţenii români aflaţi în detenţie pot vota dacă au împlinit 18 ani şi dacă nu şi-au pierdut acest drept printr-o hotărâre judecătorească definitivă. Cum veţi vota?

Este bine să reţineţi că trebuie să repectaţi o serie de reguli în momentul în care intraţi în secţia de votare. În primul rând, trebuie să-i înmânaţi documentul de identitate unuia dintre membrii comisiei electorale.

După ce aţi fost “bifat” pe lista electorală, acesta vă va înmâna ştampila şi buletinul de vot (cu patru pagini: pe prima pagină sunt tipărite listele cu candidaţii PNL şi UDMR, pe a doua, listele PDL şi ale Alianţei PSD+PC, pe a treia - candidaţii PNŢCD şi ai Partidului Forţa Civică, iar pe ultima pagină - candidaţii independenţi: Elena Băsescu şi Pavel Abraham.   După ce aplicaţi ştampila (în chenarul care delimitează o singură listă sau pe unul dintre candidaţii independenţi), introduceţi buletinul în urnă. Înapoiaţi ştampila membrilor comisiei electorale şi vă veţi primi înapoi actul de identitate, pe care vi se va aplica un autocolant care certifică faptul că v-aţi exprimat dreptul de vot.

PEDEPSE   Cei care votează de mai multe ori riscă să-şi petreacă următorii cinci ani după gratii! Cei care încearcă să fraudeze alegerile europarlamentare din 7 iunie riscă ani grei de puşcărie. Astfel, potrivit legii, o persoană care votează de mai multe ori poate primi o pedeapsă între 6 luni şi 5 ani de închisoare.

Aceeaşi pedeapsă este valabilă şi pentru cei care încearcă să-i mituiască pe alegători pentru ca aceştia să-şi exprime sau nu opinia electorală, precum şi pentru persoanele care se prezintă la vot deşi nu au acest drept. Mai mult, cel care împiedică un alegător să voteze riscă până la 5 ani de închisoare şi interzicerea unor drepturi. Dacă pentru asta foloseşte violenţa, pedeapsa poate ajunge până la 10 ani de închisoare.

Membrii comisiei electorale din cadrul secţiilor ori alte persoane care încearcă să vadă votul unui alegător, înainte de închiderea urnelor, riscă până la 3 ani de puşcărie.

De asemenea, falsificarea buletinelor de vot, introducerea mai multor buletine în urnă, atacul asupra secţiei de vot, furtul urnei sau al documentelor electorale se pedepsesc cu până la 7 ani de închisoare.

Şi deschiderea urnei înainte de ora stabilită pentru încheierea votării se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani. Pe de altă parte, există şi fapte pentru care legea prevede amenzi usturătoare. Astfel, riscă sancţiuni cuprinse între 300.000 şi 1.200.000 de lei: » un alegător înscris intenţionat pe mai multe liste; » un membru al biroului electoral care refuză să înmâneze buletinul de vot şi ştampila unui alegător înscris pe listă; » persoanele care refuză să se conformeze dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral, referitoare la asigurarea ordinii în cadrul secţiei de votare.

INFORMAŢII UTILE Ce trebuie să reţineţi dacă mergeţi la vot INTERVALUL ORAR. Secţiile de votare se vor deschide la ora 7.00 şi se vor închide la ora 21.00. Pentru cele din străinătate va fi luată în calcul ora locală a fiecărei ţări. SECŢII ÎN STRĂINĂTATE. Pentru românii din afara graniţelor au fost organizate 190 de secţii, 98 dintre acestea pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare din Europa. Primii români care vor vota vor fi cei din Noua Zeelandă. UNDE VOTĂM. Românii cu drept de vot îşi vor putea exprima opţiunea electorală în localitatea în care se află în ziua votului, pe liste suplimentare. FĂRĂ URNE ÎN GĂRI. Nici în această duminică nu se va putea vota în gări şi în aerogări. ACTE. Românii îşi vor putea e prima opţiunea pe baza cărţii de identitate, a cărţii de identitate provizorii şi a buletinului. Românii din străinătate pot vota pe baza paşaportului sau a cărţii de identitate (în cazul în care se află în state membre UE). Nu se va putea vota însă în baza cărţii de alegător sau a titlului de călătorie . SANCŢIUNI. Şpaga electorală se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani, la fel ca şi votul multiplu. SE FAC CĂRŢI DE IDENTITATE ŞI DUMINICĂ. Românii cu drept de vot care nu au acte de identitate şi le mai pot obţine astăzi (între orele 8.00 şi 18.00) şi mâine (între orele 8.00 şi 21.00) de la birourile de Evidenţa Persoanelor, pe raza cărora locuiesc. URNE MOBILE. Persoanele imobilizate la pat sau familiile acestora pot cere urne mobile preşedinţilor secţiilor de votare pe raza cărora locuiesc (ori preşedinţilor secţiilor de votare pe raza cărora se află unitatea medicală în care sunt internaţi).

CITIŢI MAI MULTE PE evz.ro/europarlamentare.