Uscăciunea şi temperaturile ridicate au pus pe jar sudul României. Meteorologii anunţă că nici în luna iunie şi nici în cele următoare nu sunt condiţii ca ploile salvatoare să apară.

Deja un milion de hectare de culturi agricole sunt compromise din cauza lipsei de precipitaţii şi a caniculei, indică o analiză a Ministerului Agriculturii. Fenomenul din prezent nu este unul izolat, în timp. De mai mulţi ani, jumătate din suprafaţa arabilă a României este periodic atinsă de secetă.

Practic, din cele 14,7 milioane de hectare de teren agricol - din care 9,4 milioane reprezintă teren arabil - nu mai puţin de 7 milioane hectare sunt afectate de lipsa apei pe perioade lungi de timp, arată datele Agenţiei Naţionale de Meteorologie.

În 20 de ani vom avea deşert

Agenţia Europeană de Mediu a făcut public un raport din care reiese că, în următorii ani, se vor înregistra importante creşteri de temperatură în sudul şi estul continentului. Seceta va fi resimţită în toate anotimpurile printr-o încălzire cu 5-7 grade Celsius şi o continuă scădere a precipitaţiilor, cu 20-40%.   „Cele mai afectate regiuni din România vor fi Dobrogea, Oltenia, sudul Mun teniei şi Banatul. În lipsa unor măsuri urgente, este posibil să asistăm la deşertificarea părţii de sud a ţării, în special în judeţul Dolj şi în Dobrogea. Alături de Spania, Italia şi Grecia, România se află printre primele care vor fi afectate de aceste schimbări, care vor fi vizibile încă din anii 2020-2030. Modificarea condiţiilor climatice va influenţa ecosistemele, aşezările umane şi infrastructura în toate palierele vieţii economico-sociale din România”, atrage atenţia raportul. PROGNOZĂ

Se anunţă două luni de foc

Ploile din aceste zile aduc o linişte temporară. Estimările Administraţiei Naţionale de Meteorologie sunt îngrijorătoare. În iunie, cu excepţia unor zone restrânse din nord-vestul şi sudul ţării, vom avea parte de cantităţi de apă în general mai mici decât cele normale. Seceta va fi întreruptă pe alocuri de averse însoţite de fenomene electrice, de vânt cu aspect de vijelie şi grindină.

Iulie va continua în aceeaşi notă ca şi iunie, cu valori termice mai mari decât ar fi normal în majoritatea regiunilor. Zilele caniculare vor aduce maxime de peste 35 de grade C şi de nopţi tropicale.

Şi în această lună, perioadele foarte calde vor fi urmate de instabilitate atmosferică accentuată - averse, descărcări electrice, vijelii şi grindină. Deficitul de precipitaţii va continua în cea mai mare parte a ţării.

Nici august nu va fi mult diferit. Cantităţile de precipitatii vor fi mici, seceta urmând să continue pe o arii extinse, în ţară. Temperaturile vor fi apropiate de cele ale lunii precedente, iar în zilele cele mai călduroase se vor atinge cu uşurinţă 33 °C.

La Buzău, apa vine cu cisterna NEPUTINŢĂ   Autorităţile din teritoriu dau sistemele de irigaţii pe cisternele cu apă

Din Băileşti până în sudul Dobrogei, la Limanu, din Satu-Mare şi până în Ianca de Dolj, lipsa apei crapă solul, lăsând ca nisipurile să ia în primire definitiv mii de hectare de sol arabil, anual. Regiunea cea mai afectată de deşertificare se află în sudul judeţului, fiind cu prinsă între Calafat, Poiana Mare, Sadova, Bechet, Dăbuleni şi Dunăre.

Zona măsoară 104.600 hectare, conform datelor de la Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului (ARPM) Craiova. Specialiştii în protecţia mediului spun că fenomenul persistă şi că aridizarea nu poate fi oprită doar pentru că într-o vară se înregistrează temperaturi cu câteva grade mai mici.

Statisticile arată că, în ultimii 38 de ani, suprafaţa ocupată de păduri s-a înjumătăţit, ajungând la 7% din întreaga întindere a Doljului, în condiţiile în care, la nivel naţional, media este 29-31%, iar în Europa - 37%. Scoţienii ne dau lecţii

„Faţă de acum zece ani, este jale. Avem mari probleme”, spune Paul Mitroi, viceprimarul localităţii care ni l-a dat pe nea Mărin. Inspectorul Administraţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) pe zona Băileşti, Ionel Muşuroi, explică şi de ce: „Nu ar fi o problemă irigatul, cât faptul că nu poate fi făcut la modul organizat. Suprafeţele potenţial irigabile sunt «fărâmiţate», acest lucru este mai greu”.

Mulţi dintre proprietari nu văd potenţialul investiţiei în irigare, mai ales că deţin suprafeţe de maximum 2-3 ha. Dacă dau două-trei ploi în primăvară, grâul se face şi ei sunt mulţumiţi”. Ionel Muşuroi atrage atenţia că subvenţiile pentru irigaţii se pot ridica şi la 60% din costuri, dar beneficiile sunt cel puţin duble.

În Băileşti trăieşte un scoţian care se ocupă de agricultură, realizând producţii- record. Graham îl cheamă. „Recoltează şi câte 8.000 de tone de grâu la hectar, dar irigă. În timp ce ceilalţi dacă scot 3.000-4.000 de tone. Dar se mulţumesc cu puţin, de la an la an, şi irigarea la scară largă nu se poate realiza”, precizează reprezentantul ANIF.   Judeţul Buzău este o altă regiune cu probleme. „La noi a plouat puţin şi des până acum. Dacă pentru culturi nu ne putem plânge deocamdată, o foarte mare problemă o reprezintă nivelul apei din fântâni, care tot scade. Deja în zona Valea Oancei suntem nevoiţi să ducem apă cu cisterna locuitorilor de acolo”, precizează primarul comunei Oancea, Victor Chiriloae.

DECLARAŢIE "În planurile de secetă, s-au calculat pragurile de avertizare astfel încât să satisfacă, în primul rând, cerinţa pentru populaţie, agricultură, industrie." -  Vasile Pintilie, director general al Agenţiei Naţionale Apele Române 

  Irigaţiile masive, singura soluţie

Deşi se anunţă un sezon estival foarte fierbinte, locuitorii Dobrogei nu au multe motive de bucurie. „Pe o rază de 30 de kilometri în jurul comunei Limanu, nu funcţionează niciun sistem de irigaţii. Noroc că oamenii de la noi şi-au făcut puţuri de adâncime, că altfel am fi avut mari probleme în această vară”, explică primarul din Limanu, Nicolae Iustin Urdea.

Şi în localitatea dobrogeană există aceeaşi problemă ca şi în Băileşti, cea a fărâmiţării teritoriului irigabil. Nicolae Urdea vede o rezolvare, totuşi. „Dacă primăria ar primi fonduri prin care să reabiliteze sistemul de irigaţii, cu ajutorul unei firme specializate, ar putea apoi vinde apa la beneficiari. În acest fel ar vedea şi oamenii că este mai rentabil să irigi masiv, decât să te bazezi doar pe ploaie sau pe apa din fântână”, indică primarul din Limanu. Nu doar sudul este în pericol

Zeci de mii de hectare de terenuri agricole din judeţul Satu-Mare riscă să fie grav afectate de secetă, chiar şi în condiţiile în care au căzut ceva precipitaţii în aceste zile, în zonă. Oficiali din cadrul Direcţiei Agricole şi pentru Dezvoltare Rurală Satu-Mare au declarat că cele mai afectate culturi sunt cele de rapiţă, grâu, orz şi porumb.   În total, în judeţ sunt 227.000 de hectare de teren arabil, din care 37.000 de hectare de grâu, 29.000 de floarea-soarelui, 3.140 de sfeclă, 3.000 de orz, 1.200 de căpşuni etc.

Specialiştii încă nu pot să estimeze valoarea pagubelor provocate de secetă, dar susţin că recoltele de anul acesta vor fi mai mici. O societate din Carei a anunţat deja că aproximativ 100 de hectare de orz au fost compromise, pe terenul respectiv fiind semănat ulterior porumb.

ORIENTARE

Plantaţiile exotice, efect al încălzirii globale

Creşterea temperaturilor medii anuale a creat condiţii pentru dezvoltarea culturilor cu specific îndeosebi mediteranean. Astfel, în judeţul Mehedinţi, la Şvinţa, încă de aproape zece ani există plantaţii de smochini pe mai bine de zece hectare.   Şi în localitatea prahoveană Gura Vadului, în fiecare primăvară înfloresc migdalii şi smochinii, în timp ce pe străzile Timişoarei şi în mai multe localităţi din Banat măslinii au devenit ceva obişnuit. Tot în Timiş au luat amploare şi plantaţiile de muştar, în timp ce în comuna constănţeană Ostrov se produc anual câte 4 tone de kiwi, de 14 ani încoace.

  ÎN DEŞERT. Solurile arabile ale Dobrogei riscă să fie acoperite de nisipuri Foto: AFP

Citiţi şi:

Livada de piersici din mijlocul deşertului românesc De ce nu e performantă agricultura României? Seceta, combătută cu viţă-de-vie România, afectată de reducerea resurselor de apă Europa riscă să rămână fără apă România în viitor: inundaţii, secetă, grijă pentru apă În mai, seceta şi îngheţul pun agricultura la pământ Seceta ucide agricultura în 2009