În spatele firmelor luminoase, al căror nume este inspirat din folclor şi care dau astfel de gol naţionalitatea proprietarului şi provenienţa produselor, magazinele româneşti au adus, în special în culturile occidentale, gustul mâncării tradiţionale şi a obiceiurilor din diverse zone ale României.

"Moldova", "Transilvania", "Carpaţi" sau "Bucovina" sunt câteva dintre substantivele proprii care te duc cu gândul la România şi care au devenit branduri ale magazinelor cu produse importate de acasă. Aceste buticuri au devenit o afacere destul de profitabilă, cel puţin în ultimii ani, şi se găsesc în ţările cu cele mai mari comunităţi de români: Italia, Spania, Franţa, Belgia, Germania, Marea Britanie, chiar şi Canada sau Statele Unite.

Unele produse au generat un ataşament al consumatorului atât de puternic încât, chiar şi după emigrare, acesta a căutat să şi le procure, ingorând piaţa dezvoltată a ţării în care s-a stabilit şi a uşurinţei cu care se pot găsi înlocuitori fideli pentru mărcile autohtone. Nostalgia de a găti ca acasă                    

Acolo unde a existat cerere, antreprenorii români sau est-europeni au deschis magazine care importă produsele din ţara de origine. Români, bulgari şi polonezi au deschis astfel de afaceri  şi nu ezită chiar să ofere clientului produse ale ţărilor vecine. Astfel, alături de mărcile poloneze se pot găsi, cu uşurinţă, şi cele româneşti sau bulgare.

Cea mai mare creştere a acestor afaceri în spaţiul european s-a simţit odată cu aderarea României la UE. Pe principiul liberei circulaţii a mărfurilor şi a capitalurilor, odată cu eliminarea taxelor vamale şi facilitatea condiţiilor de export, ideea de a deschide un astfel de magazin, cu produse destinate unei pieţe ţintă importante, cea a imigranţilor, s-a transformat într-o afacere care asigură traiul decent la zeci de români.

Eliminarea condiţiilor riguroase de deplasare în spaţiul european a facilitat emigrarea unui număr tot mai mare de români în statele Occidentale. Motivaţi de dorinţa reîntregirii familiei şi de posibilitatea de a obţine, mult mai uşor, un loc de muncă legal, tot mai mulţi cetăţeni români au luat decizia de a se muta în altă ţară, temporar sau definitiv.

Migraţia acestei forţe de muncă a dus la crearea unor comunităţi tot mai bine conturate în interiorul statelor de adopţie. Acest fenomen i-a determinat români să aleagă două variante: acceptarea naturalizării şi asimilării totale în cadrul noii societăţi şi a cutumelor acesteia, ori găsirea celor mai accesibile soluţii în a tranforma noul domiciliu într-o a doua casă românească.

Căutarea elementelor de identificare cu ţara natală au transformat afacerile cu produse româneşti, pentru mulţi conaţionali, într-o resursă de menţinere a obiceiurilor de consum şi de diminuare a efectelor procesului de naturalizare.

În magazinele româneşti din străinătate se regăsesc produse care pot fi, cu uşurinţă, înlocuite cu cele din comerţul intern al ţării respective. Cu toate acestea, mulţi dintre românii expaţi optează pentru alternativele cu care sunt obişnuiţi, în încercarea de a aduce pe masă gustul mâncărilor de acasă.

Cel mai mare volum din aceste vânzări este asigurat de stocurile de murături, frunze de varză pentru sarmale, vinuri, condimente, dulciuri (eugenii, halva), cărnuri afumate, brânzeturi (caş, urdă, telemea de oi sau de vaci), condimente, pastă de mici, sticlele cu borş pentru acrit ciorbele şi verdeţurile (ca loboda şi stevia) şi, mai ales, specialităţile care se caută de sărbători: cozonacii sau ouăle vopsite. Italia, lider de piaţă la murături şi mezeluri made in Romania

La o simplă căutare pe internet, cel mai la îndemână instrument prin care se pot localiza o parte dintre aceste magazine, se observă că majoritatea acestor afaceri sunt deschise de români care s-au stabilit în Italia.

Peninsula a fost una dintre cele mai preferate destinaţii ale forţei de muncă ce a migrat din România. Proximitatea geografică şi ofertele disponibile au convins mulţi conaţionali să opteze pentru această ţară. Astfel, chiar şi neoficial, se poate estima că întreaga comunitate de români din Italia este de aproximativ un milion de persoane.

Un segment de piaţă ale cărei nevoi de consum au fost ignorate sau imposibil de satisfăcut beneficiază acum de alternativa cumpărării de produse fabricate acasă, în România.

Carmen Dorina Babeiu este unul dintre tinerii antreprenori români care a ales să deschidă un astfel de magazin. Stabilită la Palermo, aceasta a declarat că ideea de a se lansa în afacere i-a venit după ce şi-a vizitat mama, stabilită la Torino, în nordul Italiei. În acel oraş comunitatea de români este destul de mare, astfel că şi prezenţa magazine răspunde cererii clienţilor.

Norocul Dorinei l-a reprezentat un loz câştigător, care i-a adus 10.000 de euro şi prin care a putut realiza această idee de antreprenoriat. "La Torino am fost uimită de câte magazine româneşti am văzut. Aveau mulţi clienţi, iar ca produse, cam tot ce-şi doreşte un român. Pentru a-mi deschide şi eu magazinul, Transilvania, a trebuit să fac două cursuri obligatorii, unul pentru a dobândi cunoştinţe fiscale şi legislative şi un altul pentru conservarea alimentelor. Acestea au durat două luni, timp în care am găsit şi spaţiul pentru magazin".

În ceea ce priveşte produsele sale, românca precizează că "băuturile alcoolice nu merg grozav, dar varza murată şi mezelurile se vând foarte bine. Apreciate sunt şi conservele de carne sau de pateu. Îmi lipsesc ziarele, revistele şi integramele româneşti, de care întreabă mulţi români şi aş mai dori să diversific vinurile, dulciurile şi să fac un stand cu muzică românească".

În ceea ce priveşte cota medie a preţurilor acestor produse, acestea sunt puţin mai mari decât cele din România, având în vedere că şi piaţa italiană are alte putere de cumpărare, însă mai mici decât alte produse fabricate în Italia sau importate din alte ţări.

Afaceri româneşti lansate cu credite de la italieni

Însă nu toată lumea a avut norocul că câştige un loz de 10.000 de euro pentru a-şi deschide o afacere.

La finele anului trecut, o mamă şi o fiică, emigrate în Italia, s-au decis să deschidă un astfel de magazin, al cărui nume este “Moldova”. Sursa de finanţare pentru Florinela Ariton, de 42 de ani, a fost un credit bancar. Planul de afaceri pe care l-au prezentat instituţiei financiare s-a dovedit viabil, astfel că românca a primit sprijinul necesar lansării afacerii.

Produsele oferite sunt similare cu cele ale majorităţii acestor buticuri: murături, bere, sucuri, rahat, seminţe, vinuri albe şi roşii, sticle de ulei şi borş, seminţe, pastramă, cârnaţi de casă sau telemea, biscuiţi, esenţe pentru prăjituri, prafuri pentru budinci şi multe alte produse de al căror gust românilor le este dor.

“Dorul şi identitatea naţională“, ingrediente de succes

Unul dintre primele magazine româneşti în Italia a fost deschis în urmă cu cinci ani, în provincia Recanatim din estul Italiei. La momentul inaugurării sale mai exista un magazin similar în Roma, în cadrul căruia se comercializa, exclusiv, artizanat.

Afacerea din Recanati aparţine Jenicăi Răchinoiu Cesca şi oferă clienţilor peste 150 de produse româneşti, de la murături, zacuscă şi şerbet, pastă de mici, bere, apă minerală, un sortiment bogat de vinuri şi mezeluri afumate. Întrebată ce-i face pe români să cumpere produsele de acasă, aceasta a răspuns că totul se rezumă la “dorul şi identitatea naţională“.

De afacerea sa au putut beneficia şi români care locuiesc în zone în care nu există astfel de buticuri, prin serviciul poştal care a permis expedierea cotelelor, de la magazin spre orice regiune a Italiei din care clienţii au făcut solicitări. Cu timpul au fost introduse şi obiecte de artizanat românesc. “Ceea ce fascinează Occidentul este însă simbolul contelului Dracula“, precizează românca. "Transilvania", exportată în toată Europa  

Succesul unui român stabilit în Germania i-a permis ca la aproape 20 de ani de la emigrare să creeze o reţea de aproape 20 de magazine partenere în Europa. Marian Suscu a plecat din România în 1987, iar la finele anilor ’90 şi-a deschis primul magazin de produse româneşti.

Din lista sa de produse nu lipsesc cele pe care şi românii din Italia, UK, Belgia sau Franţa le pot achiziţiona de la micile magazine deschise în cadrul acestor comunităţi.

Avantajul românului a fost însă serviciul online de comandă, prin care şi-a făcut clienţi de la zeci de kilometri distanţă de Schorndorf, în apropiere de Stuttgart, unde s-a lansat în această afacere. În afară de mezeluri, care sunt produse acolo, toate celelalte produse sunt importate din România spre cele 20 filiale pe care Marian Suscu le-a deschis în mai multe state din Europa, acolo unde şi numărul de români a încurajat deschiderea reţelei de distribuţie. Peste Ocean se mănâncă la fel ca în România

Nici piaţa canadiană nu se lasă mai prejos atunci când vine vorba despre magazinele româneşti. Majoritatea deschise în Toronto, aceste afaceri oferă o gamă similară de produse ca cele din statele europene. "Abc Euro Delicatessen" comercializează biscuiţi româneşti, compoturi, dulceţuri de nuci, cireşe amare, afine sau vişine, nuga, alviţă şi varză acră, eugenii şi zacuscă, apă minerală Perla Harghitei sau Borsec, la preţuri medii cu aproape 25% mai mari decât în România.

Un alt ofertant este "European Sausage House". Magazinul dispune de propriul laborator în care realizează alimente după reţete româneşti, dar importă, în acelaşi timp, şi alte produse, de la ape minerale, la mici, cosmetice, sucuri sau dulciuri. După o reţetă similară funcţionează şi "Letitia European Deli Stop" sau "Pionier Delicatessen", ambele magazine deschise tot în Toronto.

Citiţi marţea viitoare, pe evz.ro, ce alte produse fabricate în România, altele decât produsele alimentare, aduc profituri în lumea întreagă.