Sistemul de pensii din Suedia se află pe locul al doilea în topul celor mai performante, după cel din Olanda. El are însă cel mai mare punctaj în privința siguranței sistemului - 8,24, pe o scală de la 1 la 10.

Sistemul de pensii din Suedia se află pe locul al doilea în topul celor mai performante, după cel din Olanda. Iată cum este construit sistemul suedez și ce beneficii aduce asiguraților. Luise Mladen, cercetător la Institutul Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale din subordinea Ministerului Muncii a explicat pentru Evenimentul zilei cum au gândit suedezii sistemul în așa fel încât să nu aibă bătăi de cap.

“În 1999, a fost făcută o reformă profundă pentru că la fel ca și celelalte sisteme din UE nu mai ținea pasul cu îmbătrânirea demografică ;i nici cu schimbările din economie și societate”. Și ce s-au gândit suedezii? „Au înlocuit sistemul tradițional cu beneficii definite cu un sistem de conturi noționale (imaginare). Aceste concept a jucat un rol important în convingerea suedezilor să accepte planul”

Ce se întâmplă de fapt?

Contribuțiile sunt înregistrate în conturile de pensii individuale, dar ele nu există în mod real în conturile respective. „Deci, ei pot vizualiza conturile, pot cunoaște ce contribuții au (sumele care ar trebui să existe în conturi) dar ele nu există, ele sunt folosite ca și la noi pentru plata actualilor pensionari. Faptul că ei își pot vizualiza contribuțiile în conturile astea imaginare are un efect psihologic. Și îi încurajază să muncească mai mult ca să beneficieze de pensii mai mari”, explică Luise Mladen. Sistemul este unul contributiv în care drepturile de pensie sunt corelate cu contribuțiile realizate în toată perioada activă ca și la noi. “Diferența ar fi că există aceste conturi individuale, dar nu în mod real. Anual, li se comunică o rentabilitate, un randament pentru sumele acumulate chipurile în conturi, dar aceasta se calculează de către Guvern și în felul acesta sustenabilitatea financiară a schemei de pensii este menţinută”. Stabilitatea sistemului este monitorizată continuu, iar dacă echilibrul e afectat de îmbătrânirea demografică sau de anumite situații apărute în economie, indexarea pensiilor și a acumulărilor din conturi se reduce proporțional. Și astfel se restabilește echilibrul sistemului. „Deci, rentabilitatea investițiilor este calculată de Guvern și nu este un randament real pe piața financiară. Pentru că sumele nu sunt practic investite. Ele sunt folosite pentru plata actualilor pensionari”.

Cum calculează Guvernul

Guvernul suedez calculkează rentabilitatea luând în considerare creşterea salariilor. “Pentru a asigura însă stabilitatea financiară a sistemului, factorii de decizie politică au adăugat un mecanism de echilibrare automată care abandonează indexarea pe baza creșterii salariului atunci când stabilitatea sistemului este amenințată”. Ce se întâmplă până la urmă cu sistemul? „El rămâne sustenabil pentru că prin mecanismul acesta de reglare tu ca Guvern ai întotdeauna pârghia aceasta, ai posibilitatea să reduci gradul de adecvare al pensiei și să crești sustenabilitatea. Sustenabilitatea pe termen lung se menține, dar gradul de adecvare adică generozitatea sistemului se reduce. Dacă, bineînțeles se creează condițiile respctive: apar mai mulți beneficiari decât contributori atunci se reduce pensia”.

În felul acesta, costurile îmbătrânirii demografice, alte costuri legate de diverse riscuri care apar (crize economice și așa mai departe) toate acestea sunt transferate către indivizi și nu către societate în ansamblu. „Până la urmă indivizii suportă treaba asta”. Npoți să ai un sistem foarte generos care să acorde pensii foarte mari fără să pui în pericol sustenabilitatea. La fel, dacă marșezi mult pe sustenabilitate și în ultima perioadă chiar asta s-a întâmplat menținerea sustenabilității sacrificând partea cealaltă de adecvare a pensiei.

Pilonul I – pensia publică are de fapt trei componente   “O parte corelată cu veniturl din întreaga perioadă activă. Această schemă cu contribuții definite noțional. Apoi, o pensie premium în regim suplimentar bazat pe capitalizare. Și, în anumite cazuri, în care veniturile din pensii nu sunt suficiente mai apare un mecanism această pensie garantată. Care e o pensie de completare. Primele componente cea a pensiei corelată cu venitul și pensia premium sunt complet autonome de bugetul de stat”. Pensia corelată cu venitul este finanțată din contribuția plătită de angajator în cuantum de 16% din salariul brut al angajatului, și este cea a conturilor imaginare (dar este tot o schemă de pensii în flux adică pensiile actualilor pensionari sunt plătite din contribuțiile celor care lucrează în prezent).  

Cea de-a doua componentă este finanţată dintr-o contribuție suplimentară plătită de angajator – de 2,5%. Banii sunt investiți în fonduri mutuale, în funcție de opțiunea angajaților. Cea de-a treia componentă, pensia garantată, este pentru persoanele cu venituri reduse sau fără venituri. „Dacă pensia I – care corelează pensia cu venitul – este redusă ca mărime, ea va fi suplimentată prin această pensie garantată. Aceasta se acordă prin testarea mijloacelor. Este o pensie minimă care se acordă pentru persoanele de 65 de ani si peste ce aucel putin 40 de ani de rezidenţă în Suedia. Pensia garantata se finanţează din bugetul de stat”.

Pilonul II - pensii ocupaționale

Acestea mai sunt cunoscute ca pensii de acord colectiv și sunt acordate de angajator ca o componentă din salariu. Ar mai fi de spus că sunt obligatorii. “Angajaţii permanenţi devin în mod automat beneficiari ai unei scheme de pensii ocupaţionale. Şi în Suedia, ca şi în Olanda, aproximativ 90% din forţa de muncă este asigurată în Pilonul II”.

Pilonul III - constituit dintr-o schemă de pensii privată facultativă

În Suedia, există o disponibilitate mare de fonduri de pensii și valoarea beneficiului depinde și de cuantumul contribuției și de schema de investiții (dacă e mai riscantă, mai puțin riscantă). Pe o scală de 1 la 10, sistemul de pensii din Suedia se află pe locul al doilea cu un indicator al performanței de 6,81. Totodată, indicatorul gradului de adecvare adică acela al nivelului de pensie este de 5,95, în timp ce acela al siguranței financiară a sistemului e de 8,24 (cel mai mare dintre toate țările UE).