Ce facem în această noapte?

Ce facem în această noapte?

Cea de-a cincea ediţie a "Nopţii Europene a Muzeelor" oferă bucureştenilor posibilitatea de a vizita gratuit 11 dintre instituţiile de cultură din Capitală. Marile absenţe din acest an sunt Muzeul Ţăranului Român, care se pregăteşte pentru renovare, şi Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, închis până în 2010 pentru reabilitare. RATB pune la dispoziţia iubitorilor de cultură şi artă trasee speciale, între orele 21.00 şi 4.00. Evenimentul a fost iniţiat de Ministerul Culturii din Franţa.

Pictopoezie la Muzeul de Artă al României

Cu trei expoziţii permanente - Artă Europeană, Artă Veche Româneascăşi Artă Românească Modernă, Muzeul Naţional de Artă al României îşi întâmpină vizitatorii, în noaptea de sâmbătă spre duminică, între orele 18.00 şi 4.00, cu o abordare inedită a picturii. Nouă dintre cele mai reprezentative tablouri, alese de către organizatori după "valoarea sentimentală", nu materială, vor putea fi admirate însoţite de versurile celor mai cunoscuţi poeţi ai lumii. De la Baudelaire la Shakespeare, de la E.A. Poe la Tristan Tzara, versurile vor înrăma picturi care să încânte ochii şi inima privitorului.

Şi, pentru că noaptea se anunţă a fi caldă, organizatorii s-au gândit să mute petrecerea în generoasa curte a fostului palat regal. Zidurile acestuia vor fi mângâiate de proiecţiile aceloraşi versuri din interior, iar în cinematograful organizat în aer liber va avea loc proiecţie de film mut, pe fond muzical.

Despre muzeu: Iniţial casă modestă, construită în 1920 de Dinicu Golescu, actualul Muzeu de Artă al României a suferit transformări care s-au întins pe mai mulţi ani, până în 1989, când Revoluţia a distrus aproximativ 80% din clădire, dar şi peste 1.000 de lucrări.

Dinicu Golescu, Alexandru Ghica, Alexandru Ioan Cuza, Carol I, Ferdinand, Carol al II-lea (în timpul căruia se definitivează clădirea actuală) sunt cei care au contribuit, în timp, la ceea ce este astăzi Muzeul de Artă al României.

În prezent, aici sunt adăpostite trei mari expoziţii permanente, iar valoarea fiecărei piese este dată, potrivit reprezentanţilor muzeului, exclusiv de ochiul critic al privitorului.

ADRESA: Calea Victoriei, 49-53, 010082

Remember despre comunism la Muzeul Naţional Militar Muzeul Naţional Militar „Regele Ferdinand” va deschide, la ora 12:30, seria de evenimente legate de „Noaptea Muzeelor” cu vernisajul unei expoziţii referitoare la perioada comunistă, realizată în colaborare cu Universitatea Naţională de Arte şi cu studiourile Castel Film.

„Perioada comunistă va fi prezentată sub forma poveştii unui bărbat, care merge la şcoală, în armată, iar apoi îşi întemeiază o familie. Este un tablou de viaţă cotidiană din aceea perioadă. Urmează o zonă de transfer, realizată cu ajutorul unor fotografii din timpul Revoluţiei din 1989 şi cu acel steag decupat în mijloc, reprezentativ pentru eveniment. Zona a doua va prezenta costume post-decembriste, moda de după Revoluţie”, a declarat pentru evz.ro muzeograful Ioana Iuga, coordonatorul proiectului.

Alte programe:

  • De la ora 19.30 - filmul „Mulţumim din inimă partidului”, din Arhiva Naţională de Film.
  • Spectacole susţinute de elevii de la liceul de coregrafie „Floria Capsali” şi de la Liceul de Muzică „George Enescu”. „Va fi şi un program de cântece patriotice. Vrem ca cei născuţi după revoluţie să vadă ce trebuia să facem noi”, a spus Iuga. 
  • Piesă de teatru pusă în scenă de studenţii de la Universitatea Hyperion, sub coordonarea Rodicăi Mandache şi a lui Eusebiu Ştefănescu, şi un moment susţinut de actriţa Adriana Butoi, programul urmând să se încheie cu piesa „Visul unei nopţi de vară” a lui William Shakespeare.

„Vizitatorii vor putea vedea şi expoziţii cu diverse tematici, precum militarul în societate, aviaţie şi echipament aviatic, uniforme”, a completat Ioana Iuga. Despre muzeu: Înfiinţat în 1923, sub domnia regelui Ferdinand, Muzeul Naţional Militar adăposteşte peste 300.000 de obiecte şi materiale documentare. Ideea creării unei astfel de instituţii a apărut pe vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, care a emis un ordin, potrivit căruia obiectele armatei scoase din dotare erau duse la Arsenalul Armatei, pentru a fi păstrate. În 1893 a fost creat un muzeu al artileriei , iar în 1914 a fost realizată o secţie militară la Muzeul Naţional de Istorie.

Prin Înaltul Decret nr. 6064 semnat de regele Ferdinand a fost creat Muzeul Militar, care de-a lungul anilor a cunoscut mai multe sincope în activitate, în 1938 din cauza unui incendiu, în 1940 din cauza cutremurului, apoi din cauza celui de-a Doilea Război Mondial.

Una dintre primele colecţii este cea de „Armament alb şi de foc”, care are, astăzi, 11.650 de obiecte, printre care sabia domnitorului Constantin Brâncoveanu, sabia de infanterie a regelui Carol I, pistolul automatic Mannlicher model 1903 al regelui Ferdinand. Momentan, această colecţie este închisă.

ADRESĂ: Str. Mircea Vulcănescu, nr. 125-127

Muzeul Bucureştilor, "luminat de primele lămpi cu gaz"

La 29 martie 1832, comisarul vopselei de roşu (departament administrativ al Bucureştilor în epocă) se adresa biv vel postelnicului Costache Grigore Şuţu, avizând reluarea "lucrării zidului împrejmuirii grădinii ce ai început Dumneata a zidi acum". Acesta va fi, simbolic vorbind, actul de botez al viitorului imobil, cunoscut sub denumirea de Palatul Şuţu.

În anii ocupaţiei germane din primul război mondial, ctitoria Şuţulestilor va deveni reşedinţa generalului Tülff von Tscheppe und Weidenbach, guvernatorul teritoriului ocupat. Aici, în actuala sală de conferinţe a muzeului, guvernatorul va organiza un prânz de gală cu ocazia Anului Nou 1918.

Zece ani mai târziu, edificiul va deveni sediul Primăriei Municipiului Bucureşti. Din cabinetul său aflat în camera din dreapta sălii mari cu balcon, a semnat Dem I. Dobrescu decizia de deschidere a primei expozitii permanente a Muzeului Municipal. La 23 ianuarie 1959, în preziua aniversării unui veac de la Unirea Principatelor, va fi inaugurat, într-o nouă formă de organizare Muzeul de Istorie al Municipiului Bucureşti.

Prin unificarea Muzeului de istorie cu Muzeul de Artă (înfiinţat ca secţie a Muzeului Municipal în 1933) în anul 1984 ia fiinţă Muzeul de Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti devenit, în decembrie 1999, Muzeul Municipiului Bucureşti.

Sâmbătă noapte, în atmosfera cu parfum de epocă a Micului Paris, muzeul oferă vizitatorilor mai multe colecţii inedite.

  • În holul Palatului Şuţu, vor fi expuse stampile specifice puse în circulaţie numai în perioada expoziţiei.
  • Etajul găzduieşte Biblia lui Şerban Cantacuzino, Zeiţa de la Vidra, primele lămpi de iluminat cu gaz din Bucureşti şi costume de epocă. 
  • Un punct de atracţie este expoziţia temporară de sigilii, "Europa şi America în sigilii şi documente", care cuprinde peste 150 de exponate.

ADRESA: B-dul  I.C. Bratianu  nr.2, sector 3, Bucureşti

Nesupunere la Muzeul Naţional de Artă Contemporană

Arta contemporană "se mănâncă" nu pe pâine, conform sintagmei, ci cu screening-uri, instalaţii şi o petrecere, toate pregătite de organizatori pe terasa Muzeului de Artă Contemporană (MNAC). Temele abordate sunt de actualitate şi se adresează publicului larg.

Programul special al muzeului pentru noaptea de sâmbătă spre duminică este:

  • Ora 20.00 - Vernisaj: Disobedience. An ongoing video achive, curator Marco Scotini / etajul 2
  • Ora 20.00 –05.00 - Expoziţii deschise:
  • Spaţii culturale dispărute / parter
  • Fragility of Being. Lucrari din colecţia Museum der Moderne Salzburg, curator Margit Zuckriegl/ etajul 1 
  • Shedevil on Tour/ etajul 3
  • Ora 22.00-05.00 - Future Shorts, screening/ platforma Muzeului Naţional de Artă Contemporană
  • Ora 22.00-05.00 - Lightbox sequencer 2.0, Jonas Vorwerk, instalaţie interactivă/etajul 4
  • Ora 23.00-05.00 - Party pe terasă : Bogdan, Monici, Giuser, cos mir

ADRESA: MNAC, str. Izvor 2-4, Bucureşti / Palatul Parlamentului, aripa E4, intrarea prin Calea 13 septembrie

Noapte dobrogeană la Muzeul Naţional de Geologie

Acesta este titlul generic al manifestărilor organizate între orele 18.00 şi 20.00. Seria de activităţi va începe cu un atelier de creativitate, „Culoare, formă şi tradiţie în Dobrogea”, care va consta în realizarea de marionete din hârtie, îmbrăcate în costumele populare ale diferitelor etnii din spaţiul dobrogean.   Publicul se va putea delecta şi cu poveştile exploratorului Alin Totan despre expediţiile în Australia (orele 18.00 – 19.00). Programul va mai cuprinde:

  • Ora 19:00 - conferinţa „Cetatea Hamyris”
  • Ora 19:45 -  poveşti cu Ivan Patzaichin, campion olimpic la canoe
  • Expoziţii de fotografie veche, ţesături, costume şi obiecte aromâne, lipovene şi turceşti, artă culinară aromână, lipoveană şi turcă, degustare de vinuri.
  • Programe de muzică şi dansuri tradiţionale ale comunităţilor din Dobrogea.

Despre muzeu: La Bucureşti, primele colecţii de minerale au fost expuse la Universitate, unde, din iniţiativa profesorului Gregoriu Ştefănescu, s-a inaugurat un muzeu geologic, în 1867. De-a lungul timpului, muzeul s-a îmbogăţit, unele colecţii fiind donate. Cea mai importantă donaţie, constituită din 1.500 de piese, a venit de la muzeul Institutului de Mine din Sankt Petersburg.   Actul de naştere al Institutului Geologic al României a fost semnat de regele Carol I, pe 19 iunie 1906. La un moment dat, institutul a încetat să mai existe, fiind reînfiinţat în 1960. Transformarea în muzeu a început 1983, dar s-a finalizat abia în 1990, inaugurarea având loc pe 10 aprilie.   Colecţii: Muzeul are 14 expoziţii de bază, ce conţin colecţii mineralogice, petrografice şi paleontologice. Acestea au aproximativ 45.000 de eşantioane, dintre care 6.000 sunt expuse pentru public. Dintre cele 25.000 de eşatioane ale colecţiilor de paleozoologie şi paleobotanică aproximativ 1.730 sunt  expuse.   La Muzeul Naţional de Geologie se află eşantioane cu cele mai vechi roci, datând de acum 1,9 miliarde de ani, şi eşantioane de rocă purtând cele mai vechi urme de viaţă, care au respectabila vârstă de 600 de milioane de ani.

ADRESĂ: Şoseaua Kiseleff, nr. 2

Muzică veche şi din filme la Muzeul "George Enescu"

Muzeograful Liliana Bârnat ne-a declarat că instituţia a pregătit un program muzical special pentru cei care vor vizita muzeul în noaptea de sîmbătă spre duminică.

  • Ora 20:00 - „Muzimix” - Orchestra Tineretului Bucureştean
  • Ora 22:00 - Corul „Nihil Sine Deo” va intrepreta prelucrări din folclorul românesc, rusesc şi evreiesc
  • Ora 24:00 - recital al formaţiei de muzică veche „Anton Pann”
  • Ora 2:00 - adaptări după coloana sonoră a unor filme şi melodii ale anilor ’80
  • Ora 3:00 - filmul documentar „Enescu în inima mea”

Despre muzeu: Dedicat memoriei marelui compozitor, muzeul „George Enescu”, deschis în 1956, se află în Palatul Cantacuzino. Instituţia este acum casa mai multor obiecte care au aparţinut creatorului operei „Oedip”, precum vioara primită cadou la împlinirea vârstei de patru ani, diplome, partituri, medalii .

ADRESĂ: Calea Victoriei, nr. 141

Muzeul Hărţilor şi al Cărţilor Vechi Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi a luat fiinţă în aprilie 2003 prin donaţia familiei Daniela şi Adrian Năstase (peste 900 de hărţi vechi şi gravuri). Colecţia situează muzeul printre primele 3 din Europa şi singurul din ţară cu acest profil.

În anul 2008, când Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi a împlinit cinci ani de existenţă, European Museum Forum - aflat sub patronajul Majestăţii Sale, Regina Fabiola a Belgiei şi sub auspiciile Consiliului Europei, a fost nominalizat şi lăudat pentru reuşitele sale notabile în ceea ce priveşte calitatea şi organizarea colecţiilor.

"Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi a fost o mare provocare. Cu asemenea instituţii, de sine stătătoare, se pot lăuda puţine ţări din Europa şi din lume, unele având chiar tradiţie în domeniu. Hărţile vechi sunt rare şi prima întrebare era aceea dacă efortul de căutare se justifică. (...)De la primele semne de orientare din neolitic şi până la internetul şi sateliţii vremurilor noastre, verbul a şti se conjugă şi prin hartă, în micro şi macro cosmos", spune Adrian Năstase.

Colecţia muzeului însumează, până în prezent, peste 800 de piese: hărţi, gravuri, desene, litografii. Exponatele din cele 16 săli sunt dispuse tematic într-o suită ce îmbină rigoarea ştiinţifică cu principiile artistice. Vizitatorii pot urmări astfel evoluţia realizărilor cartografice pe întregul mapamond şi mai ales pe teritoriul ţării noastre.

Muzeul Hărţilor şi Cărţilor Vechi oferă vizitatorilor, în noaptea de sâmbătă spre duminică, lucrări de cartografie istorică şi hăţi vechi ale cursului Dunării, ale Mării Negre, ale Bucureştiului şi ale Ţărilor Române.

ADRESA: Str. Londra nr. 38, Bucureşti

La istorie despre istorie

Cu începere de la ora 16:00, Muzeul Naţional de Istorie îşi aşteaptă oaspeţii cu prelegeri, proiecţii şi ateliere pe teme istorice. Elevii de la mai multe colegii din Bucureşti vor participa la concursul „Ţările Române între Orient şi Occident - Figuri de principi”, după care cei interesaţi vor putea asculta prelegeri despre istoria costumului medieval şi sistemele de măsurare a timpului în Evul Mediu.

Alte activităţi:

  • Atelier de design vestimentar pentru păpuşi.
  • Demonstraţii de luptă cu spada.
  • Proiecţie de filme de animaţie istorice. 
  • Prezentare de uniforme şi echipament militar.
  • Expoziţie cu replici de echipament militar, special organizată pentru „Noaptea Muzeelor”.

Despre muzeu: Instituţia şi-a deschis porţile în 1970, având cele mai importante tezaure din ţară. După cutremurul din 1977, când clădirea şi unele piese au suferit pagube semnificative, muzeul a devenit din ce în ce mai mult o expresie a Partidului Comunist, o întreagă secţie fiind rezervată dictatorului Nicolae Ceauşescu. După Revoluţia din 1989, instituţia a trecut prin numeroase schimbări, dar s-a deschis către lume, fiind gazda a numeroase manifestări ştiinţifice şi expoziţii, în ţară şi în străinătate, precum „Vivre au bord du Danube il y a 6500 ans” (Paris, Orleans, Nemours, 1996-1997), „Rings of passion: Five Emotions in World Art” (Atlanta, 1996), „The Antique Bronze in Romania” (Bucureşti, 2003), „Şi tu ai fost urmărit” (România, Germania, 2003-2004).

ADRESĂ: Calea Victoriei, nr. 12.

Noapte cu film, muzică şi poezie la Muzeul Naţional al Literaturii Române

Casa în care se află actualmente Muzeul Literaturii Române a fost construită de marele vornic Alexandru Villara, în mahalaua Popa Cosma şi dăruită prin foaie de zestre fiicei sale Elena Villara, la căsătoria acesteia cu boierul Scarlat Kretzulescu.

În anul 1853, Elena Villara Kretzulescu moare. Până în anul 1874, când va muri şi Scarlat Kretzulescu, casa va fi un punct de atracţie al protipendadei bucureştene. Balurile, sindrofiile oferite de amfitrioni vor stârni admiraţie şi invidie. Închiriată,  devenită apoi proprietatea a unui director de bancă, şi intrată, mai târziu, în proprietatea statului, clădirea devine sediul principal al Muzeului Literaturii Române începând cu anul 1970. A fost restaurată în întregime între anii 1991-1997, conform planurilor arhitectonice iniţiale.

Noaptea muzeului începe la ora 18.00, cu spectacolul Prima aventură celestă a domnului Antipirină, după  Tristan Tzara. Urmează donaţii de carte, şi ateliere pentru elevi, concert de muzică medievală şi recital de poezie, seara încheindu-se la ora 1.00 cu Cinemateca Literaturii: „Ultimul tango la Paris”.

ADRESA: B-dul Dacia nr. 12, sector 1, Bucuresti, Romania. Lansare de carte, cântece şi ateliere de creaţie la Muzeul Satului Fiind în aer liber, Muzeul Statului va celebra „Noaptea Muzeelor” pe timp de zi, astăzi, între orele 11:00 şi 18:00, intrarea fiind liberă. Aici, vizitatorii vor fi putea asista la ateliere meşteşugăreşti, precum şi la lansarea volumului „Despre omul din scrisori. Mihai Eminescu” al lui Dan C. Mihăilescu. Potrivit unui comunicat al Muzeului Statului, ziua va continua cu evenimente cum ar fi:

  • Comori în Satul de la Şosea
  • Vis de primăvară (recital de chitară clasică)
  • Joc şi cântec - program al ansamblului folcloric „Doruleţ”
  • Acorduri greceşti în satul românesc

De menţionat că oaspeţii vor putea vizita muzeul, care adăposteşte 44 de gospodării din diferite zone ale ţării.

Despre muzeu: Muzeul Satului din Bucureşti, care şi-a deschis porţile în 1936, a fost unul dintre primele instituţii etnografice în aer liber din lume. Pentru crearea şi dezvoltarea muzeului şi-au adus contribuţia, printre alţii, Alexandru Odobescu, cel care a propus prezentare unor monumente de arhitectură populară la Expoziţia Universală de la Paris din 1867, savantul Alex Tzigara Samurcas şi Dimitrie Gusti. Când au fost aduse primele construcţii, acestea au fost montate chiar de meşteri chemaţi din zonele de provenienţă a gospodăriilor. Acestea au fost aşezate respectând un plan al dramaturgului şi scenografului V.I. Popa.     În prezent, muzeul are 44 de gospodării, cum ar fi ar fi cea din Berbeşti (Maramureş), care datează din 1775, dar şi biserici, monumente şi diverse obiecte folosite în staele româneşti .

ADRESĂ: Şos. Kiseleff, nr. 28-30 Centenar la Muzeul Tehnic

În 2009, Muzeul Tehnic sărbătoreşte 100 de ani de la înfiintare, ocazie cu care organizează o serie de evenimente speciale, printre care şi programul „Noaptea muzeelor”.

Fondat în 1909 de către inginerul Dimitrie Leonida (1883-1965), cel care a alcătuit şi nucleul colecţiei, muzeul este adăpostit din 1935 în actuala clădire aflată în Parcul Carol, într-o zonă plină de atracţii turistice.

Colecţia Muzeului Tehnic cuprinde peste 5.000 de piese ce ilustrează evoluţia realizărilor tehnologice. Sunt prezentate inovaţii în domeniul mecanicii sau al electricităţii, printre care cele mai spectaculoase sunt: cilindrul primei maşini cu abur folosite în industria românească (1853), primul motor de tramvai electric din Bucureşti (1894), automobilul cu formă aerodinamică Aurel Perşu, primul de acest fel din lume (1923), macheta avionului Vuia care, în premieră în lume, s-a ridicat în aer la 18 martie 1906 doar cu mijloacele proprii de la bord, sau primul aparat de zbor individual realizat în 1958.

PROGRAMUL ÎN  "NOAPTEA MUZEELOR"

  • Muzeul Naţional de Artă al României: 18.00-04.00
  • Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”: 19.30-01.00
  • Muzeul Municipiului Bucureşti: 10.00-04.00
  • Muzeul Naţional de Artă Contemporană: 20.00-05.00
  • Muzeul Naţional de Geologie: 18.00-02.00
  • Muzeul Naţional „George Enescu”: 20.00-05.00
  • Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi: 10.00-04.00
  • Muzeul Naţional de Istorie a României: 16.00-04.00
  • Muzeul Naţional al Literaturii Române: 18.00-03.00
  • Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”: 11.00-18.00
  • Muzeul Tehnic Naţional „Dimitrie Leonida”: 18.00-02.00

Potrivit site-ului dedicat evenimentului, alte manifestări prilejuite de "Noaptea Europeană a Muzeelor" vor avea loc şi la: Anaid Art Gallery Arhivele Naţionale ale României Anuala de arhitectură, ediţia a VII-a Galeria ArtSociety

Ne puteți urmări și pe Google News