Rusia a avertizat, ieri, asupra posibilităţii unui război arctic, pe fondul luptei pentru controlarea rezervelor energetice, scrie ediţia electronică a publicaţiei The Times.

Noua strategie de securitate a Rusiei a subliniat că lupta intensificată pentru rezerve vaste şi neexplorate de petrol şi gaze naturale în apropierea graniţelor sale poate reprezenta sursa unui potenţial conflict militar în următorul deceniu.

"Un potenţial conflict armat în apropierea graniţelor naţionale ale Rusiei reprezintă o ameninţare majoră pentru interesele Rusiei şi a securităţii frontierelor", a precizat un document care analizează problemele de securitate posibile până în anul 2020.

"Într-o competiţie pentru resurse nu poate fi exclusă posibilitatea unei intervenţii armate care poate fi folosită pentru rezolvarea problemelor emergente care ar putea distruge echilibrul de la graniţele Rusiei sau ale aliaţilor săi", se precizează în raport.

Rusia începe militarizarea regiunii arctice

Kremlinul susţine că "nu militarizează zona arctică", însă avertismentele despre un conflict armat sugerează că este dispus să îşi apere interesele prin forţă dacă va fi cazul, în special pe fondul încălzirii globale, care uşurează procesul de exploatare a bogăţiilor energetice ale regiunii. Statele Unite ale Americii, Norvegia, Canada şi Danemarca au contestat pretenţia Rusiei la o secţiune din platforma continentală arctică, de mărimea Europei de Vest, care conţine miliarde de tone de petrol şi gaze naturale.

Un alt document emis de Moscova susţine că zona arctică este o resursă strategică a Rusiei, adăugând că protejarea şi dezvoltarea resurselor energetice până în 2020 este un obiectiv naţional vital. Kremlinul a început planificarea instituirii unor baze militare de-a lungul frontierei arctice pentru "a garanta securitatea militară în diferite situaţii militare şi politice".

Raportul strategic, redactat de Consiliul de Securitate al Rusiei, care îl include pe premierul rus Vladimir Putin, a fost publicat ieri, fiind aprobat de preşedintele Medvedev. Putin a acuzat, anul trecut, ţările occidentale că râvnesc la rezervele energetice ale Rusiei, spunând: "Multe conflicte, acţiuni de politică externă şi mişcări diplomatice au miros de petrol şi gaze naturale. În spatele acestor acţiuni se află, de cele mai multe ori, dorinţa de a institui o competiţie nedreaptă şi de a avea acces la resursele noastre".

Revendicări şi avertismente ruse

Nikolai Patruşev, liderul Consiliului de Securitate, a zburat la Polul Nord unde a înfipt un drapel al Rusiei. El a condus serviciul de securitate federală (FSB) în timpul mandatelor prezidenţiale ale lui Vladimir Putin şi a creat un Directorat Arctic în 2004 pentru promovarea intereselor ruse în regiune. Dimitri Rogozin, ambasadorul rus la NATO, a avertizat alianţa militară, în luna martie, să nu se amestece în regiunea Arctică, precizând că "NATO nu are ce face acolo".

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a criticat Norvegia, un membru NATO, pentru exerciţiile militare care vizau "un conflict asupra accesului la resurse". Norvegia a subliniat, la rândul său, că Rusia îşi extinde prezenţa militară în regiune.

O echipă de exploratori condusă de Artur Chilingarov, reprezentantul special al Kremlinului în regiune, a folosit mini-submarine pentru a pune un drapel de titaniu pe fundul oceanului Arctic în 2007. Rusia susţine că lanţul montan Lomonosov este o extindere a teritoriului său, fapt care justifică dreptul de proprietate asupra a 1,2 milioane de kilometri pătraţi ai zonei arctice. Rusia plănuieşte să revendice zona la Convenţia Naţiunilor Unite.

Citiţi şi: SUA şi NATO rămân coşmarul Rusiei