Preşedintele american Barack Obama împlineşte astăzi 100 de zile la conducerea Statelor Unite ale Americii, însă, în tot acest timp, politica sa faţă de Europa de Est şi Rusia a fost incompletă, dacă nu absentă, susţin mai mulţi experţi în relaţii transatlantice.

Barack Obama, care a călătorit în Europa şi s-a întâlnit cu toţi liderii blocului est-european şi cu omologul său rus, Dimitri Medvedev, a adus o schimbare a abordării faţă de stilul predecesorului său, însă politica sa asupra acestei părţi a lumii a rămas la fel de ambiguă.

Pentru Europa de Est, politica este "un spaţiu lăsat liber" şi nicio declaraţie nu a fost făcută despre situaţiile din Georgia, Ucraina sau Moldova, a spus Michael Emerson, membru al Centrului pentru Studiul Politicii Europene, un grup consultativ de centru dreapta de la Bruxelles.

"Unele persoane speculează că Obama nu este interesat de regiune şi că va lasa Rusia şi Uniunea Europeană să gestioneze situaţia. Eu nu aş spune asta. Va trebui să aşteptăm şi să vedem, deoarece administraţia sa nu include încă toate elementele necesare", susţine Emerson.

Turcia, singurul punct de interes

Turcia a fost în centrul de interes al vizitei lui Barack Obama în Europa din această lună, el cerând Uniunii Europene să accepte Ankara ca membru al blocului comunitar. Declaraţia lui Obama a fost însă imediat contrată de preşedintele francez Nicolas Sarkozy. De asemenea, preşedintele american nu a folosit cuvântul "genocid" pentru a descrie uciderea a aproape 1,5 milioane de armeni de către turci în 1915, în opoziţie cu poziţia pe care o adoptase în timpul campaniei electorale.

Pe lângă faptul că are a doua armată ca mărime dintre statele membre ale NATO, după Statele Unite ale Americii, Turcia îşi menţine influenţa regională, care este considerată foarte importantă pentru relaţiile între puterile occidentale şi lumea arabă, ţările din Caucaz şi Irak sau Afganistan.

Rusia şi "butonul de resetare"

Politica Statelor Unite faţă de Rusia a fost definită de fraza "să folosim butonul de resetare", anunţată de vice-preşedintele Joe Biden în luna februarie.

O lună mai târziu, la Geneva, secretarul de stat Hillary Clinton i-a oferit omologului său rus Segei Lavrov un buton de plastic cu cuvântul "a reseta" scris atât în engleză, cât şi în limba rusă. "Sper că am tradus corect", a spus doamna Clinton. "Nu, mă tem că nu", a răspuns Lavrov. În loc de cuvântul "a reseta", în limba rusă era scris cuvântul "a supraîncărca".

Un rezultat concret al "resetării" politicilor ar putea fi însă "discuţiile pentru controlul serios al armelor", a precizat Emerson, referindu-se la planul anunţat atât de preşedintele american, cât şi de omologul său rus, în 1 aprilie, pentru a reduce şi mai mult arsenalul nuclear.

"Resetarea butonului cu Rusia este un cadru foarte bun, însă nu înseamnă mai nimic. Este o revizuire a politicii adoptate de Bush, care nu a funcţionat, însă nu ştim ce vor face în continuare", a spus Katinka Barysch, de la Centrul pentru Reformă Europeană, un grup de cosultanţă, cu sediul la Londra.

"Rusia nu este o prioritate politică. Este văzută ca fiind importantă doar în relaţie cu alte probleme, cum ar fi Turcia", a adăugat ea.

Sursa: EUObserver