ÎNGRIJORĂTOR. Numărul bebeluşilor care vin pe lume înainte de termen este, la noi, cu 25% mai mare faţă de ţările din Vest.

În România, în fiecare an, se înregistrează 20.000 de copii născuţi prematur şi de nou-născuţi cu greutate mică la naştere. Odată aduşi pe lume, aceşti copii nu pot fi îngrijiţi în multe maternităţi din ţară, deoarece nu există suficiente incubatoare şi aparate pentru monitorizarea funcţiilor vitale. De curând, s-a deschis prima secţie pentru copii prematuri dintr-un spital privat, în Capitală.

Mame prost hrănite

Din cei peste 220.000 de copii născuţi anual în ţară, 7% sunt prematuri. „Comparativ cu ţările din Vest, rata de prematuritate în România este cu 25% mai mare”, afirmă pediatrul Alin Stănescu, de la Institutul „Alfred Rusescu” din Capitală.

Motivele pentru care mulţi bebeluşi se nasc cu greutate mică ţin de două Românii: cea rurală, în care mamele nasc de copile, şi cea urbană, în care femeile aduc pe lume copii mult prea târziu. „Femeile de la sate muncesc din greu cât poartă copilul în pântec, se hrănesc cu mămăligă, nu merg la medic, iar cele de la oraşe au slujbe extenuante şi rămân însărcinate după 35 de ani”, punctează ginecologul Silviu Predoi, de la MedLife.

Puţine maternităţi echipate

În Bucureşti, se apropie de standardele europene Maternitatea Polizu, Maternitatea „Panait Sârbu”, secţiile de specialitate din Spitalul Universitar, dar şi IOMC „Alfred Rusescu”. În sistemul privat există o secţie de neonatologie bine echipată la Spitalul MedLife din Capitală, iar în ţară - secţiile dotate sunt cele din spitalele judeţene.

Specialiştii avertizează că există problema transportului acestor copii de la o maternitate la alta. „Atunci când un copil nu poate fi îngrijit într-o maternitate, medicul de gardă cu greu îi poate găsi o Salvare cu incubator, care să-l transfere într-o maternitate echipată”, adaugă Silviu Predoi, cel care a elaborat proiectul de ierarhizare a maternităţilor din ţară. După ce s-a găsit o Salvare, cu dificultate îi poate fi găsit loc bebeluşului într-o unitate publică. Nu doar vârsta la care nasc femeile şi modul în care ele se alimentează sunt factori de risc pentru naşterea prematură, ci şi malformaţiile uterului, bolile preexistente sarcinii sau incompatibilitatea de RH.

CHELTUIELI

Un nou născut cu probleme costă 2.000 de lei pe zi

În cazul copiilor născuţi prematur, maternităţile din România îşi pun şi problema costurilor întreţinerii acestora. „De obicei, în sistemul public, oamenii vin cu banii de acasă. Substanţele şi antibioticele întreţinerii vieţii lor costă cam 2.000 de lei pe zi”, precizează medicul Silviu Predoi, fost funcţionar în Ministerul Sănătăţii. În sistemul privat, o parte din costuri sunt acoperite de asigurarea de sănătate, restul - de familie.

Unii bebeluşi au nevoie şi de două-trei săptămâni de internare. Ministrul sănătăţii, Ion Bazac, a promis recent dotarea secţiilor de terapie intensivă din ţară, însă medicii susţin că nu este suficient ca Ministerul Sănătăţii să aducă aparatură şi că ar trebui să asigure fonduri inclusiv pentru întreţinerea acesteia. ÎN ROMÂNIA

Numărul naşterilor premature se menţine ridicat