Revista presei.

Cotidianul

România, ciudăţenia bancară a Europei

De la dobânzi la strategii pe timp de criză şi de la marjele proprii la modalitatea de comisionare, băncile din România se detaşează net de surorile din zona ţării noastre. De cele mai multe ori, din păcate, diferenţele nu sunt de partea clientului.

Băncile din România au aplicat cel mai mare procent de creştere la dobânzi în perioada de început a crizei financiare comparativ cu instituţiile de credit din orice altă ţară central şi est-europeană. Aceleaşi bănci din România au cea mai păguboasă metodă de calcul al dobânzii variabile (din punctul de vedere al clientului). Tot ele, băncile din România, sunt singurele din regiune care oferă doar ca o raritate depozite pe perioade mai lungi de doi ani. Nu în ultimul rând, de o bună perioadă de vreme, băncile româneşti au cele mai mari dobânzi din regiune chiar dacă, economic vorbind, au fost momente când România stătea mult mai bine decât alte ţări comparabile. Libertatea

Satul fără locuitori În judeţul Vaslui, la 30 de kilometri de Huşi, pitit între dealuri, se află satul Băgău. Cu ani în urmă, aici locuiau 30 de familii, fără curent electric, fără maşini, fără nici un semn de civilizaţie. În timp însă, oamenii s-au săturat de singurătate şi-au plecat, rând pe rând. Satul a rămas pustiu, iar în casele în care odată se auzeau râsete de copii, acum şi-au făcut sălaş fiarele pădurii.

Ion Veliga are 50 de ani, iar familia lui a plecat ultima din satul Băgău. În urmă cu şapte ani, s-au stabilit cu toţii la câţiva kilometri depărtare, în Oţeleni. “Când mă duceam la şcoală în satul vecin, mergeam prin pădure şapte kilometri. Trebuia să mă scol cu noaptea-n cap, ca să ajung la timp la ore”, povesteşte Ion.

Jurnalul Naţional

Reapar viruşii pentru celulare

După o pauză de câţiva ani, viruşii care se transmit prin intermediul unui SMS reapar în alertele firmelor de securitate informatică.

În condiţiile creşterii continue a vânzărilor de terminale smartphone, ameninţările malware dedicate se înteţesc. În urma unui studiu efectuat de compania finlandeză de securitate informatică F-Secure, pentru primul trimestru al anului 2009, principalele ameninţări au fost spam-ul pe telefoanele mobile şi atacurile care vizează reţele sociale. Ziua

Statul român executat de fraţii Gavazzi

AVAS poate fi obligata sa plateasca, din bani publici, despagubiri de peste 17 milioane de dolari. Afaceristii Stefano si Marco au ruinat combinatul metalurgic de la Otelu Rosu.

Fratii Stefano si Marco Gavazzi au cumparat combinatul din Otelu Rosu in urma cu 10 ani, la data de 19 aprilie 1999, platind 512.000 USD pentru 70% din actiunile combinatului. Investitorii italieni s-au angajat la plata datoriilor si la investitii de 20 de milioane de dolari, dar nu si-au respectat angajamentele. Dezastrul economic a fost completat de cel social, salariatii organizand proteste disperate impotriva masurilor luate de noii patroni. Demersurile nu au avut niciun succes - daca la 1 noiembrie 1999, cand societatea si-a schimbat numele din Socomet in Gavazzi Steel, erau 3050 de salariati, dupa trei ani, in luna septembrie 2002, mai avea doar 614 pentru paza, si func­tionarea sectoarelor strict necesare (centrale electrice, hidro etc...). Adevărul

România, invadată de "droguri legale"

Cei mai fideli clienţi sunt elevii şi studenţii, care consumă produsele euforice în special la petreceri sau la discotecă. Magazinele care vând substanţe psihotrope la limita legii s-au înmulţit ca ciupercile după ploaie. Ca să-i atragă pe clienţi, comercianţii au scăzut preţurile.

În timp ce în Germania, Franţa, Marea Britanie sau Polonia consumul ierburilor cu efect psihoactiv a fost declarat ilegal, în România comerţul cu astfel de produse cunoaşte o dezvoltare surprinzătoare. Numai la Iaşi, în ultimul an, s-au deschis 11 magazine care vând “iarbă legală”, câte unul în fiecare cartier al oraşului. “Pliculeţele magice” conţin amestecuri din salvie, cânepă sălbatică şi alte ierburi originare din India sau din America.

Gândul

Zâmbetul perfect, modelat cu plastic costă 5000 de euro

Luni se ocupă de dantura pariziencelor, de marţi până joi aliniază dinţii nemţilor, iar în weekend pune-n ordine zâmbetul românilor. Cam acesta ar fi programul doctorului Frederich Widu, singurul ortodont din ţară care îndreaptă dinţii cu ajutorul plasticului.

Înconjurând globul de câteva ori pe an, medicul născut în România ştie că are o misiune importantă: „Facem design într-o parte foarte importantă pentru om – designul zâmbetului”. A plecat în Germania cu familia la vârsta de patru ani şi a revenit cu un an înainte de revoluţie pentru a face facultatea acasă. După ce a terminat la Timişoara, şi-a continuat studiile la Budapesta, apoi şi-a luat doctoratul la Bonn, iar la Dusseldorf - specializarea.