De la ASL PLS, prima formă de a face cunoştinţă cu cineva în perioada în care MIRC-ul era la putere, iar Messengerul era doar un curent de avangardă pentru românii care abia descopereau internetul, şi până la FTBOMH (from the bottom of my heart), distanţele au fost scurte. Efectele au fost la fel de imediate şi dezastruoase în rândul utilizatorilor de programe de chat, care au ajuns să transforme limbajul codificat, redus până dincolo de limitele imaginaţiei, în limbaj curent, cotidian, dând naştere, astfel, unor adevărate comunităţi de internauţi, izolate mai ales prin discurs. Inofensivi pentru cei din jur, adepţii socializării prin intermediul site-urilor de chat sunt propriii lor duşmani.

Tendinţa de izolare, dificultăţile de exprimare care apar în timp, lipsa de exerciţiu fizic, ce duce treptat la obezitate sunt efectele cele mai cunoscute în cazul utilizării excesive a calculatorului, în general.

Semialfabetizarea este, însă, consecinţa iminentă a genului de conversaţie adoptat de generaţia messenger. Astfel, în ciuda eforturilor profesorilor, aceşti tineri ajung să-şi transforme limba natală în coduri, iar fenomenul nu este prezent doar la nivelul României.

„User1: fetito ces cu unghiile alea la tine? Nu tiam zis k galbenu ji verdele e mai frumos?? ee dracia naibi...nu ma ascultzi de loc ia mai fetito k tiai luat nasul la purtare ps: te pupic sti k te lavuiesc sormea

User 1: de knd o shtiu eu isi face poze la oki... da acu’ o iert k a vrut sa se laude cu oja..

User 2: peyy cee Pey sa va zic eu cum sta treaba Se crede ‘Meschera k are oja de la AvOn

User 1: m glumit sis intelege’o

User 3: ai zamarac pe both”

Şi discuţia dintre cele trei tinere pe tema ultimelor tendinţe în manichiură continuă în aceeaşi limbă română mutilată.

De pe tastatură, pe stradă Cel mai grav este faptul că limbajul de messenger este adoptat şi în cel verbal cotidian. „LOL” sau „omg”, expresii auzite în toate contextele devin embleme, sigle şi chiar numere de înmatriculare, în detrimentul celor cu tentă sexuală, la modă până de curând. Nu numai că sunt uitate cuvintele fundamentale din vocabularul românesc, dar şi corectitudinea folosirii celor păstrate încă întregi lasă mult de dorit. Cuvintele sunt sparte, nearticulate, amestecate.

Care sunt criteriile formării lor? Primul, viteza. Astfel, abrevierile, de cele de mai multe ori ale cuvintelor englezeşti, sunt create în funcţie de cât de îndepărtate sunt literele pe tastatură. LOL, BRB, DND sunt cele mai cunoscute, fiecare această combinaţie reprezentând un enunţ.

LOL: Laughing Out Loud, abreviere prin care îi indici interlocutorului că râzi cu poftă.

În cazul în care, în mijlocul unei conversaţii te trezeşti pe ecran cu BRB, nu te panica, pentru că prietenul („buddy”) te-a anunţat că revine (Be Right Back). Însă, dacă vrei să dai un BUZZ (interjecţiile au devenit nume comune) cuiva, iar la status vezi DND, trebuie să ştii că este un mesaj de „nu deranja” (Do Not Disturb).

Vi@tza tha*

În ceea ce priveşte existenţa adolescentului internaut şi aceasta intră în tipare şi poate fi zugrăvită de orice părinte: tânărul se trezeşte dimineaţa, cu greu, pentru că s-a culcat cu aproape trei ore în urmă – „a stat pe net” cu colega pe care oricum o vede a doua zi la şcoală. Îşi ia geanta în fugă – acum, că se poartă rucsacurile mari, îşi face ghiozdanul de două ori pe an: la început şi la sfârşit - şi pleacă grăbit spre liceu. Temele şi le-a făcut aseară, tot pe net. Referatul la istorie, copiat de pe Wikipedia, tema la mate, scanată şi trimisă prin email de o amică... Totul nu a durat mai mult de jumătate de oră.

Şi, cu noile metode de predare-învăţare, centrate pe elev şi bazate pe proiect, sunt slabe şanse să fie ascultat fără să fie anunţat în avans. Deci, şcoala poate deveni chiar un loc de odihnă. După şase sau şapte ore, dintre care frecventează numai trei – una e cu diriginta – revine acasă unde mănâncă, face un duş, mai intră puţin pe mess – treburi nerezolvate din timpul zilei – şi aşteaptă să se facă ora la care şi-a dat întâlnire cu colegii în club, în cafenea sau în parc. Întors acasă târziu, intră iar pe mess pentru ultimele detalii şi impresii din timpul zilei.

Existenţa este repetitivă, dar nu pare să-i deranjeze pe cei tineri. Acum e la modă să fii cât mai palid, iar cearcănele sunt semn al activităţii psihice. Odată scăpat de sub control, comportamentul internautului este specific persoanelor cu dependenţă. Replicile justificative sunt şi ele în tipar: „Nu beau, nu mă droghez, nu fac nimic rău. Lasă-mă în pace!”

Motivaţii

De ce folosesc adolescenţii o astfel de formă de comunicare? Pentru că le este cel mai la îndemână, iar prin intermediul messengerului interacţionează strict cu persoanele cu care doresc să facă acest lucru. Psihologii spun despre acest gen de comunicare că este asincronic, iar cei care îl adoptă dau dovadă de nesiguranţă şi au nevoie de un timp mai mare de reacţie într-o conversaţie, ei nefiind caracterizaţi prin spontaneitate. Astfel, pentru a-şi exprima cât mai bine emoţiile, internauţii avizi de chat se ajută de „emoticonuri” sau „smiley faces” acele simboluri care, cu cât sunt mai complicate şi mai amuzante cu atât îl fac pe utilizator mai „cool”.

Care este viitorul acestui tip de comunicare? Este aceasta doar o fază prin care trec tinerii şi care va dispărea la un moment dat, sau se va transforma într-o nouă limbă universală, „limba internet”?

Dicţionar:

*Viaţa ta

FC - Fingers Crossed FYI - For Your Information FWIW - For What It's Worth FTBOMH – From The Bottom Of My Heart ROFLUTSROFL – Unable to speak GARL – Get a Real Life