„Criza financiară deteriorează conţinutul de televiziune”

INTERVIU. Arhidiaconul Nicolae Dima propune postul Trinitas, o televiziune, axată pe emisiuni culturale şi religioase, ca alternativă pentru divertismentul TV de proastă calitate.

La începutul Săptămânii Patimilor, arhidiaconul Nicolae Dima, director al Televiziunii Trinitas, care aparţine Patriarhiei Române, vorbeşte, pentru „Evenimentul zilei”, despre acest post de televiziune şi despre talk-show-ul pe care îl moderează, „Biserica Azi”.

Postul TV, finanţat 95 la sută de Biserică, îşi permite să ignore strategiile pentru audienţă în favoarea unei reţete care vizează alt tip de succes: 46% emisiuni sunt culturale, 40% au conţinut reli gios, iar restul sunt axate pe social şi informaţie.   EVZ: Ce-şi propune Trinitas TV şi cui i se adresează acest post de televiziune? Nicolae Dima: Trinitas TV este un canal de comunicare creştin al Bisericii Ortodoxe Române, necesar în condiţiile în care 86% din populaţie se declară de confesiune creştin-ortodoxă. Plecăm de la constatarea că mai toate celelalte televiziuni se axează fie pe un ton agresiv, fie strict pe divertisment. Un aspect sobru, serios nu prea există la celelalte televiziuni, şi este exact ceea ce intenţionăm să ofere acest canal. Avem, la televiziunile comerciale, fie informaţii părtinitoare, livrate fără deontologie, fie un divertisment de calitate îndoielnică.

Trinitas TV îşi doreşte să fie o televiziune sobră, axată pe domeniul cultural, nu numai pe cel religios, aşadar o televiziune cultural-religioasă. În grila noastră, 46% dintre emisiuni sunt culturale, 40% au conţinut religios, iar restul sunt axate pe social şi informaţie. Trinitas TV nu are venituri din publicitate, ca urmare nu este supusă acestei presiuni pentru audienţă. Postul este finanţat în proporţie de 95% de Biserică, iar restul din sponsorizări, donaţii etc.

Rutte, apel disperat la cetățenii Europei. NATO n-are de ales

Spațiul Schengen. Măsură nouă impusă la granițe din 2005. Ce trebuie să știe românii

Cam ce gen de emisiuni servesc acestui scop? O să vă dau câteva exemple de emisiuni. Există o emisiune dedicată studiului biblic şi teologic. De asemenea, o emisiune dedicată exclusiv spaţiului social: asistenţă socială, cazuri sociale etc. Talkshow-ul realizat de mine, „Biserica Azi”, îşi propune să dezbată problemele cotidiene ale societăţii dintr-o perspectivă creştină.

Cum vă alegeţi invitaţii? În funcţie de tema ediţiei. Mai întâi ne alegem temele. Este vorba de teme pe care le considerăm importante şi cărora celelalte televiziuni observăm că nu prea le acordă atenţie.

Asta înseamnă că monitorizaţi anterior celelalte televiziuni... Nu neapărat, nu în sensul unei monitorizări profesioniste. Sunt lucruri vizibile cu ochiul liber. Televiziunile sunt exagerat de speculative; în loc de a oferi informaţie, oferă interpretări care să-l conducă pe telespectator într-o anume direcţie...

Până la urmă, este vorba de manipulare... Este un cuvânt dur, dar ne imaginăm că, în cele din urmă, este vorba despre aşa ceva. Pe de altă parte, televiziunile comerciale se întrec în a oferi un divertisment de proastă calitate. În prezent, criza financiară deteriorează conţinutul de televiziune.   Da, dar aceste emisiuni le aduc rating, audienţă. Televiziunile trăiesc din publicitate. Este un cerc vicios... În chestiunea aceasta, eu cred că ar trebui să fim puţin mai respectuoşi faţă de publicul TV. Dacă astăzi avem o categorie de public care gustă divertismentul de acest nivel, acest fapt se datorează televiziunilor care, timp îndelungat, au stricat bunul gust al privitorului, l-au pervertit şi l-au obişnuit cu astfel de producţii. A difuza programe care se adresează numai instinctelor umane este degradant şi jignitor pentru publicul căruia i ne adresăm.

Da, dar sunteţi în minoritate... Cred că omul de televiziune, directorul de programe al unui post TV trebuie să conştientizeze imensa responsabilitate pe care o are. Da, e greu să eviţi să difuzezi acele producţii, dar măcar un 20%, care să se adreseze publicului de calitate, poate şi trebuie să existe. Noi avem avantajul că nu suportăm această presiune a audienţei.

Există, într-adevăr, la Televiziunea Naţională emisiuni excelente, cum ar fi cea a Eugeniei Vodă sau cea a lui Cătălin Ştefănescu, care nu promovează acest divertisement inferior. Pe ansamblu, însă, aceste emisiuni sunt în minoritate, difuzate la ore târzii etc. Noi vrem să oferim un conţinut de calitate pe parcursul tuturor celor 16 ore de emisie (noaptea, între orele 1.00 şi 9.00, se difuzează doar un text de prezentare a televiziunii), astfel încât telespectatorul să ştie că are, în permanenţă, o alternativă.

Vă puteţi estima, în vreun fel, audienţa? Există un feedback de la telespectatori? Audienţa propriu-zisă nu o putem măsura, fiindcă acest lucru costă foarte mult şi nu este necesar, pentru că nu ne trebuie publicitate. Ne putem face însă o idee într-un mod indirect: de exemplu, prin audienţa înregistrată de alte posturi TV atunci când preiau anumite slujbe religioase de pe Trinitas; apoi, prin propria infrastructură: este formată din preoţi, care, de exemplu, merg duminica din casă în casă şi vorbesc cu oamenii.

O mare parte a publicului este formată din persoane în vârstă, pe care nu le interesează actualitatea, sunt interesate de altceva. Apoi, în momentul în care pe post apar personalităţi cunoscute, cum ar fi Elisabeta Lipă: au fost sunaţi din toate colţurile ţării, pentru a li se spune că au fost văzuţi la televizor.

Ce alte personalităţi au mai fost invitate la emisiune? Există vreo ediţie care v-a lăsat o amintire mai deosebită? Absolut la întâmplare: Dan Grigore (de Crăciun, a fost o emisiune foarte frumoasă), Răsvan Popescu (preşedintele CNA), Mircea Diaconu, Marcel Iureş... Sunt invitaţi şi oameni politici, mai ales din zona de guvernare, deci care au de comunicat lucruri de interes pentru public, cu rezerva de a nu discuta probleme de ordin politic. De exemplu, de curând, Theodor Paleologu şi Ilie Sârbu. E de bun simţ să-i inviţi pe ministrul Culturii şi Cultelor sau pe ministrul Agriculturii, ţinând cont de structura publicului. Îmi amintesc cu plăcere de seria de transmisiuni din Curtea Patriarhiei, la Hramul Catedralei, sau de Pelerinajul de Florii.

Ce alte zone de interes sunt abordate? Educaţia religioasă se face în manieră creştin-ortodoxă. Considerăm că izvoarele fundamentale ale religiei creştine sunt Sfânta Scriptură şi scrierile Sfinţilor Părinţi. Ne adresăm unui public fidel şi deschis. Ne interesează foarte mult diaspora. Există emisiuni cu episcopi şi preoţi români din străinătate, sunt tratate subiecte care au legătură cu migraţia. Se transmit foarte multe informaţii referitoare la comunităţile ortodoxe din străinătate.   Un alt lucru mai rar la celelalte televiziuni, poate doar cu excepţia Televiziunii Naţionale, este faptul că investim foarte mult în producţia de film documentar. Câteva exemple şi zone de interes: 500 de ani de la tipărirea Liturghierului şi a Sfintei Scripturi în Ţările Române; viaţa simplă din mănăstirile şi schiturile izolate (lucruri foarte spectaculoase din punct de vedere uman şi religios); portrete ale preoţilor ortodocşi care au suferit în închisorile comuniste; prezentarea locurilor mari de pelerinaj; arta bisericească – arhitectura, pictura, obiecte de patrimoniu, dintre care unele foarte vechi, foarte valoroase.

Cum vedeţi acest raport între mesajul care trebuie să conserve tradiţia şi mijlocul de comunicare foarte modern? Televiziunea este un mijloc ideal de a transmite mesajul special al Bisericii celor care nu vin la biserică sau vin mai rar. De exemplu, cineva care munceşte toată săptămâna; n-are timp, n-are chef, n-are energie să meargă la biserică duminica. Dar, văzând o slujbă transmisă transmisă la televizor, intră în contact cu o anume atmosferă, are acces în acest fel, începe să-i placă şi să-l intereseze. Află despre ce este vorba; sigur, asta nu înseamnă o substituire a ritualului propriu-zis. Transmisia respectivă este o invitaţie în spaţiul sacru, nemijlocit.

Apoi, mai sunt şi persoanele în vârstă, cele care nu se pot deplasa, şi care în felul acesta obţin o stare de bine, de pace sufletească. Foarte importantă este şi mediatizarea activităţilor de ordin social pe care le face Biserica şi a evenimentelor sale speciale. Ne propunem corectarea percepţiei greşite, potrivit căreia ortodoxia este mai puţin implicată în social. Suntem departe de imobilism. Lucrurile importante se întâmplă în comunităţile mici; fiecare comunitate lucrează independent pentru rezolvarea cazurilor sociale.

Cum s-a ajuns la acest post de televiziune? Mai întâi a existat, la Iaşi, Radio Trinitas, al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, la care am lucrat de la înfiinţare, în 1998, până la mutarea sediului central la Bucureşti. Între 2005 şi 2007, am activat la Studioul Video al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. În 2005-2006, a apărut la Iaşi şi primul cotidian creştin, „Lumina”.

Pentru IPF Daniel, la acea vreme mitropolit al Moldovei, comunicarea este esenţială. Dinamismul de gândire al actualului Patriarh s-a confirmat. A stat mult timp în Occident şi şi-a dat seama că e foarte important să comunici. Aşadar, trebuia construită o reţea de comunicare cât mai eficientă. Existau radioul şi ziarul; televiziunea era o nişă neacoperită, pentru că nu au existat fonduri. Trinitas TV a început să emită în 2007, în ziua Sf. Dimitrie cel Nou, patronul Bucureştilor. Aici mi-am folosit experienţa acumulată la Iaşi, în cei zece ani de presă.