România ar putea plăti corecţii şi penalizări de peste 78 de milioane de euro, către Comisia Europeană (CE), din cauza incapacităţii de funcţionare a conducerii Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA).
Totodată, ministrul agriculturii, Ilie Sârbu, a precizat că foştii directori ai APIA ar trebui traşi la răspundere, prin returnarea salariilor primite, pentru neregulile din activitatea agenţiei. „Au fost persoane care au avut salarii chiar şi de 10.000 sau 20.000 de lei. Dacă nu şi-au făcut treaba, este normal ca acei bani să fie restituiţi”, a declarat ministrul.
Cifrele exacte despre banii pe care trebuie să-i plătească ţara noastră se vor şti de abia în octombrie. Până atunci, se estimează că 8,4 milioane euro ar putea fi plătiţi pentru întârzierea în acordarea plăţilor aferente anului 2007. Din calculele celor de la minister, alte 70 de milioane de euro vor consta în corecţii.
„În momentul de faţă, prima penalizare care ne-a fost comunicată este de 8,4 miliane de euro şi este cauzată de întârzierile în efectuarea plăţilor aferente anului 2007 în perioada iulie - 15 octombrie 2008. Ne aşteptăm ca în perioada următoare să mai vină şi alte penalităţi. Pentru plăţile efectuate după 15 octombrie, penalităţile vor fi de 100%, în sensul că toţi banii daţi fermierilor vor fi acoperiţi de la buget”, a spus Daniel Constantin, noul director general al APIA. Corecţiile aplicate de Comisia UE vor putea fi negociate. Directorii „demişi” ar putea intenta procese
Dintre toţi cei cărora li s-a cerut demisia 15 au rămas încă în funcţie, spune ministrul Sârbu. Potrivit acestuia, sunt şanse pentru intentarea de procese, dar nu ar avea fundament. „Eu atunci am cerut demisia nu i-am concediat efectiv. Nu cred că sunt procese din cauza faptului că în momentul în care le-am cerut demisia şi am spus că de astăzi vă consider demişi, noi n-am făcut o procedură de demitere. Şi cei mai mulţi dintre ei au înţeles că era o demisie de onoare şi au plecat”, a spus Sârbu.
Nu suntem singuri în această problemă agricolă. Pentru neverificarea corectă a suprafeţelor agricole, Italia a primit o corecţie de 145 milioane de euro, iar Grecia trebuie să returneze 127,7 milioane de euro, pentru slabul control al suprafeţelor arabile.
COD DE BUNE PRACTICI Taxele aberante ale retailerilor, tăiate de guvern
Codul de Bune Practici dintre marii retaileri şi producătorii agroalimentari români a fost aprobat, ieri, de guvern şi promovat în parlament în procedură de urgenţă, a declarat Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, citat de Mediafax. Potrivit acestuia, se speră ca, prin regulile introduse, produsele româneşti să fie „mai prezente” în magazine, iar preţurile să scadă cu aproximativ 20-30%. Ministrul a mai precizat că în costul produsului nu vor mai fi incluse cele 15 taxe impuse de retaileri, printre care şi taxa de raft. Cu o săptămână în urmă, oficialul declara că, dacă marilor retaileri nu le convine situaţia, „să îşi închidă halele şi să le mute unde vor găsi loc”. La ultima negociere dintre marii retaileri şi producătorii români, comercianţii nu s-au prezentat alegând să transmită un comunicat, deranjaţi de prezenţa sindicaliştilor din agricultură. Sârbu a declarat însă că ministerul „va merge mai departe” cu procedurile pentru ca proiectul care transpune Codul de Bune Practici în retail să intre în vigoare.
Recomandările noastre
