Preşedintele Traian Băsescu a afirmat astăzi, la începutul şedinţei solemne prin care se aniversează cei 60 de ani de la înfiinţarea NATO şi 5 ani de când România este stat membru, că ţara noastră joacă un rol important în Alianţă, angajându-se să fie nu numai un consumator, ci şi un furnizor de securitate. România "contribuie substanţial la operaţiunile NATO", "va continua să fie un membru activ al organizaţiei", "să îşi respecte angajamentele", a subliniat Băsescu. Şeful statului le-a mulţumit celor peste 1.000 de militari români care activează pe scenele de luptă din Kosovo şi Afganistan.

El a apreciat că, prin modul în care soldaţii îşi îndeplinesc misiunea, "fac cinste României".

Şeful statului a subliniat că "NATO este principalul garant al securităţii şi păcii". El a apreciat că integrarea în NATO a dat coerenţă administraţiei centrale, iar "România a câştigat un plus de respect pentru că partidele politice nu au politizat atitudinea faţă de acestă structură".

"Toate partidele au văzut integrarea ca obiectiv principal", a afirmat preşedintele, adăugând că "sprijinul populaţiei faţă de NATO este la cote ridicate". 

Acesta a menţionat că, prin prestaţia sa în cadrul NATO, România s-a afirmat ca "un aliat european cu vocaţie trans-atlantică". "Este un profil pe care dorim să-l consolidăm, prin contribuţia activă, inclusiv din cadrul Uniunii Europene, la întărirea relaţiei trans-atlantice şi a cooperării între NATO şi Uniunea Europeană", a mai spus Băsescu.

În urmă cu câteva zile, prezent la bilanţul pe 2008 al Armatei Române, Traian Băsescu a afirmat că "suntem o armată de nădejede în NATO", care consideră că misiunea internaţională cu participare românească derulată în Irak începe să dea roade.

"România, obligată la fermitate pentru sistemul NATO antirachetă"

Potrivit preşedintelui Băsescu, România are obligaţia să manifeste fermitate pentru asigurarea unei arhitecturi cuprinzătoare pentru un posibil sistem NATO antirachetă, interconectat cu cel american, care să acopere şi să protejeze întregul teritoriu aliat.

"România are obligaţia să manifeste fermitate pentru menţinerera obiectivului general reflectat de declaraţia de la Bucureşti, axat pe indivizibilitatea securităţii Alianţei, solidaritate colectivă şi asigurarea unei arhitecturi cuprinzătoare pentru un posibil sistem NATO antirachetă, interconectat cu cel american, care să acopere şi să protejeze întregul teritoriu aliat", a apreciat Băsescu.

"Susţinem promovarea subiectului atât în planul dialogului politico-strategic, cât şi în sensul dezvoltării opţiunilor concrete de asigurare a securităţii infrastructurii energetice critice şi pentru extinderea rolului NATO spre asigurarea securităţii resurselor energetice", a adăugat acesta, comentând că rachetele balistice şi atacurile informatice sunt câteva dintre ameninţările pe care un stat nu le poate înfrunta de unul singur.

13:29 Şeful statului a părăsit Palatul Parlamentului. Şedinţa solemă este programată să se finalizeze la ora 14.00.

12:50

Şi premierul Emil Boc a subliniat că România trebuie să fie "loială" şi "credibilă" în această alianţă. "România face parte din una cea mai puternică şi legitimă alianţă" şi "beneficiază de cela mai puternice garanţii de securitate", a subliniat şeful Executivului.

12:35

Al doilea la pupitru a fost preşedintele Senatului, Mircea Geoană, care a subliniat că apartenenţa României la NATO înseamnă mai mult decât o simplă garanţie a securităţii şi că ţara noastră şi-a îndeplinit cu succes îndatoririle faţă de Alianţa Nord-Atlantică.

12:10 Mircea Geoană a deschis şedinţa citind lista de invitaţi, subliniind că această dată este "un important eveniment pentru România şi pentru întreaga comunitate nord-atlantică".

12:00 Şedinţa solemnă prin care se celebrează cei 60 de ani de la înfiinţarea NATO şi cinci ani de când România este stat membru al Alianţei a început, în jurul orei 12.00, la Palatul Parlamentului, cu intonarea imnului naţional. La finalul şedinţei, va fi citită o declaraţie solemnă a Parlamentului României privind aniversarea NATO, documentul urmând să fie apoi adoptat.

Garda de onoare i-a întâmpinat pe invitaţii de seamă ai zilei, printre care se numără preşedintele Traian Băsescu, premierul Emil Boc, mai mulţi membri ai Executivului, dar şi foşti şefi de stat şi ambasadorii ţărilor membre NATO.

60 de ani de NATO

4 aprilie 1949. La Washington este semnat Tratatul Atlanticului de Nord, care marchează înfiinţarea Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, o alianţă politico-militară.

Articolului V surprinde esenţa tratatului: "Părţile convin că un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor şi, în consecinţă, sunt de acord ca, dacă are loc asemenea atac armat, fiecare dintre ele, în exercitarea dreptului la auto-apărare individuală sau colectivă recunoscut prin Articolul 51 din Carta Naţunilor Unite, va sprijini Partea sau Părţile atacate prin efectuarea imediată, individual sau de comun acord cu celelalte Părţi, a oricărei acţiuni pe care o consideră necesară, inclusiv folosirea forţei armate, pentru restabilirea şi menţinerea securităţii zonei nord-atlantice".

Din anul 2004, Secretatul General al NATO este De Hoop Scheffer îi urmează Lordului Robertson.

24 martie 1999. Primul angajament militar al NATO a fost cel din Războiul din Kosovo, o campanie de 11 săptămâni împotriva statului ce s-a finalizat pe 11 iunie.

29 martie 2004. România aderă oficial la NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice. Ceremonia de arborare a drapelului român la sediul Alianţei are loc câteva zile mai târziu, pe 2 aprilie. Alături de România, în 2004 au aderat alte şase state: Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia, Slovenia.

Potrivit Ministerului de Externe, începând cu anul 2005, “Ziua NATO în România” se celebrează în prima duminică a lunii aprilie.

2-4 aprilie 2008. La Bucureşti, a fost organizat summit-ul NATO, cel mai mare eveniment de politică externă organizat de România. 

La Summit au participat 26 de state membre, 23 de state partenere, înalţi reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale şi ai statelor contributoare la operaţiunile NATO în Afganistan, la nivel de preşedinte (23 de state), prim -ministru (22 de state), ministru al afacerilor externe (7 state), ministru al apărării (Kazahstan) şi director politic (Irlanda). În total, peste 6.500 de participanţi.

Pentru prima dată în istoria Alianţei, pe lângă reuniunile consacrate (Consilul Nord-Atlantic, Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic, Comisia NATO-Ucraina şi Consiliul NATO-Rusia) s-a desfăşurat o reuniune în format extins a statelor şi organizaţiilor participante la operaţiunea Alianţei în Afganistan.

La Summit a fost marcată revenirea Maltei în cadrul Parteneriatului pentru Pace.

Şefii de state şi de guverne au aprobat patru documente publice: Declaraţia de la Bucureşti, Declaraţia comună NATO-Ucraina, Viziunea strategică a ISAF şi Declaraţia preşedintelui Consilului NATO-Rusia.

NATO se extinde în Croaţia şi Albania Croaţia şi Albania se vor alătura formal Organizaţiei Tratului Atlanticului de Nord la sfârşitul săptămânii.

Secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer va emite invitaţii oficiale Albaniei şi Croaţiei de aderare la NATO, iar cele două ţări vor deveni membri ai alianţei la summit-ul aniversar, care va avea loc la sfârşitul săptămânii, la Strasbourg şi Kehl.

Vineri, în capitala Sloveniei, singura ţară care nu ratificase actul de aderare al Croaţiei la NATO, preşedintele Danilo Turk a aceptat oficial să susţină alăturarea Zagrebului la NATO. Cele două ţări vecine sunt implicate într-o veche dispută teritorială care a încetinit şi procesul de aderare al Croaţiei la Uniunea Europeană. Totuşi, Slovania a insitat că această problemă poate sta în calea integrării Croaţiei la NATO.

STATE MEMBRE

Belgia, Bulgaria (2004), Canada, Cehia (1999), Danemarca, Estonia (2004), Franţa, Germania (1955), Grecia (1952), Ungaria (1999), Islanda, Italia, Letonia (2004), Lituania (2004), Luxemburg, Olanda, Norvegia, Polonia (1999), România (2004), Portugalia, Slovacia(2004), Slovenia (2004), Spania (1982), Turcia (1952), Regatul Unit Al Marii Britanii şi SUA.