Ministrul apărării, Mihai Stănişoară, confirmă în premieră undele de şoc diplomatic dintre Bucureşti şi Kiev declanşate de scandalul de spionaj „Floricel Achim”.

Autorităţile de la Kiev au cerut ca doi ataşaţi militari români să părăsească Ucraina, în urma recentului caz de spionaj, recunoaşte în premieră ministrul apărării, Mihai Stănişoară, într-un interviu acordat EVZ. Ministrul respinge însă termenul „expulzări”, atât în cazul diplomaţilor români, cât şi al celor ucraineni. Evenimentul zilei: Sunteţi singurul ministru care în prima luna de la preluarea mandatului a avut parte de două scandaluri foarte răsunătoare: Ciorogârla şi spionul Floricel Achim. Sunteţi un om ghinionist de felul dumneavoastră? Mihai Stănişoară: N-aş spune că sunt ghinionist, însă cred că sunt excepţii care confirmă regula. Se poate întâmpla.

Amândouă odată? Se poate. Care a fost reacţia dumneavoastră când aţi aflat de armele de la Ciorogârla? Ce am simţit atunci... Aş putea spune că o îngrijorare dublată de o anumită tensiune, gândindu-mă la faptul că poate fi un caz izolat sau poate fi un exemplu care, odată dovedit că se poate, mai poate fi încercat şi în altă parte. Un bulgăre... Da, un bulgăre, dar din fericire nu a fost aşa. Din fericire cred că a fost şi rămâne un caz izolat. Totuşi, în Armata Română sunt peste 80.000 de oameni. Or, aici poţi întâlni excepţii care confirmă regula de bună-credinţă, de disciplină, de respectarea regulamentelor, mai multe decât într-un colectiv care are câteva sute de oameni. S-a vehiculat varianta unui incident premeditat, pentru schimbarea generalului Croitoru, şeful de atunci al Statului Major al Forţelor Aeriene. N-a fost dovedită, iar supoziţii pot exista. Dacă nu sunt dovedite, rămân doar simple vorbe.

E adevărat, dar există vreun capăt de fir care să ducă la ideea că acest incident a fost premeditat pentru a conduce la compromiterea vreunui şef de forţe? Nu, din câte cunosc eu, nu, însă sigur că unora sau altora le place să creadă aşa ceva sau şi-ar dori o asemenea confirmare pentru a jurstifica o situaţie în care s-au aflat la un moment dat sau altul.

La câteva săptămâni după aceea a izbucnit scandalul „Floricel”. Acolo ce reacţie aţi avut? N-am zis nimic, adică se întâmplă. Chiar asta e reacţia: nu sufăr de teoria conspiraţiei. Se întâmplă.

Da, dar o reacţie omenească trebuie să existe. V-aţi enervat, l-aţi înjurat de mamă pe Floricel? Nu, nu l-am înjurat. De fapt, cazul venea de undeva din urmă. Ştiaţi deja de el, îl aveaţi în dosar înainte de a deveni ministru? Nu, am aflat de el la un moment dat, înainte să se întâmple. Nu-l puteau aresta fără colaborarea cu noi.

Scandalul acesta este încă în foarte multă ceaţă. Aş vrea să lămurim nişte lucruri, care până în acest moment nu au fost confirmate oficial de nicio instituţie românească. Câţi membri ai personalului diplomatic al Ucrainei au fost expulzaţi de pe teritoriul ţării noastre? Din cunoştinţele mele, nu a fost expulzat niciunul. Repet: expulzat. Şi atunci, ce s-a întâmplat? Este o chestiune pe care ar trebui s-o lămuriţi cu cei de la Externe.

Au refuzat să dea o reacţie oficială. Încerc s-o lămuresc cu dumneavoastră, pentru că este vorba de ataşaţi militari. Deci: câţi ucraineni care lucrează la ambasadă au plecat din România după acest scandal? Din câte cunosc eu, două persoane.

Cei doi ataşaţi militari. În ce condiţii au plecat, pentru că spuneţi că expulzaţi nu au fost. Atunci li s-a cerut politicos să plece? Ministerul Apărării de la Kiev spune că au fost expulzaţi. Ministerul Apărării de la Kiev nu a fost implicat în această operaţiune. Iar informaţia este aceea pe care v-am spus-o. Invers: câţi membri ai personalului diplomatic român acreditat la Kiev au fost expulzaţi din Ucraina? Doi ataşaţi militari au revenit acasă. Expulzaţi? Termenul nu este „expulzat”. Dar care este termenul? „Persona non grata” doar? Să spunem că li s-a cerut să plece.

Este o simetrie între felul în care au revenit ataşaţii noştri şi felul în care au plecat ucrainenii din România? Probabil că da. Este acest incident încheiat? Din punctul meu de vedere, da.

Şi din punctul Ucrainei de vedere? Probabil că da.

REMUNERARE DUPĂ GRAD

1.000 lei - noul salariu minim în Armată

Preşedintele Băsescu vorbea la bilanţul Armatei despre necesitatea ca toate unităţile militare să iasă şi să facă aplicaţii. Ce fel de semnal este acesta? Vi s-a părut îngrijorat de ceva preşedintele? Nu am luat-o aşa. A fost o recomandare în contextul în care s-a vorbit despre pregătire. Există în acest moment vreun motiv de îngrijorare în ceea ce priveşte conflictele îngheţate sau poate noi tensiuni care ar putea să apară în jurul României? Situaţia din Transnistria nu pare să aibă vreo rezolvare, de exemplu, Republica Moldova se pregăteşte de nişte alegeri complicate... Ce s-a întâmplat în Georgia ne spune că oricând şi oriunde se poate repeta, teoretic, ce s-a întâmplat acolo. Practic, indiferent că avem sau nu semnale de acest gen, noi trebuie să fim pregătiţi. Dar avem semnale de acest gen? Nu avem. La bilanţ, aţi părut omul care îşi asumă veştile rele în ce priveşte starea Armatei. Aţi vorbit despre faptul că 72% dintre tancurile noastre sunt expirate, că 80% dintre blindate sunt la fel. De obicei, la bilanţuri oamenii vin şi spun ce e bine. E drept că dumneavoastră aţi făcut primul bilanţ după încheierea mandatului liberal şi ar putea să fie o încheiere de conturi politice. Nu cred. A fost o fotografie. Cred că din poziţia aceasta de ministru, într-un minister care este important dincolo de orice altă apreciere subiectivă, nu poţi să minţi. Nu are rost să minţi. Dar are rost să spui tot? Nu cred că am spus multe. A fost o fotografie. La bilanţ, în sală erau politicieni, erau decidenţi politici şi ei nu trebuia să fie minţiţi. De fapt, tocmai acesta este rostul unui bilanţ.

De fapt, ce vă îngrijorează cel mai mult referitor la starea Armatei? Dacă ar fi să puneţi degetul pe un lucru, care ar fi acela? Dificil de spus, însă sunt preocupat în primul rând de calitatea vieţii personalului, pentru că de aici decurg multe lucruri. Aţi amintit de instrucţie. Ca să obţii performanţe în această activitate trebuie să fii motivat.

E greu cu 650 lei salariu de bază şi 350 lei spor de hrană. Da, e greu şi a existat o abordare greşită. În loc să se mărească salariul de bază, s-a apelat la sporuri ca să se completeze veniturile. Pe de altă parte, veniţi ca ministru într-un moment în care salariile bugetare scad. Puteţi să faceţi ceva pentru militari? Nu avem altceva de făcut decât să folosim oportunitatea legii salarizării unice, care va fi în curând şi care trebuie să elimine diferenţele între purtători de haine militare, indiferent cărui sistem ar aparţine. Deci ar putea să ajungă un militar român la nivelul de salariu al unui SPP-ist cu acelaşi grad, de exemplu? Aşa ar trebui să fie. Indiferent că e angajat la Ministerul de Interne sau la SPP sau la MAp, la ISU, la grad şi funcţie echivalente ar trebui să aibă acelaşi salariu. Care ar fi minimum necesar? Undeva în jur de 10 milioane de lei vechi salariu de bază. Pe de altă parte, probabil că unele dintre sporuri vor fi eliminate. Ne permitem asta într-un moment în care FMI vine şi ne spune că economia noastră trosneşte pe la toate încheieturile? Nu cred că aţi auzit vreo poziţie a guvernului că vor scădea salariile. Nu, dar că va exista o ponderare în ce priveşte politica salarială am auzit. De acord, şi de aceea anumite sporuri lipsite de realism vor dispărea: de cunoaştere a unei limbi străine, sporul de antenă...

SURPRIZE DIN LINIA ÎNTÂI

„Nu ştiam că militarii din zonele de conflict nu pot vota”

Vă gândiţi să modificaţi şi diurnele militarilor din zonele de conflict? Eu cred că sunt la un nivel acceptabil. Există o dorinţă a subofiţerilor să fie la acelaşi nivel cu ofiţerii, dar nu cred că este şi realizabilă. E greu de înţeles prin ce trec acei oameni din teatrele de operaţii.

Şi e uşor să spui că merg acolo pentru bani... Nu cred că merg numai pentru bani. Sunt mai multe lucruri: şi aplecarea către un asemenea tip de activitate, dorinţa de a reprezenta ţara. Ar trebui să nu ne ferim să-i spunem patriotism, pentru că este prezent la toţi cei care sunt acolo. Îi admiraţi pe oamenii aceştia? Sigur că da.

Toţi politicienii spun că îi admiră, dar mă întreb cum de nu a observat nimeni că soldaţii din teatrele de conflict sunt singurii cetăţeni români cu drepturi civile intacte care, însă, nu au dreptul să voteze la alegerile generale după noua lege electorală... Sincer, nici eu nu ştiam asta.

Cu toată admiraţia politicienilor, sunt pe acelaşi palier cu puşcăriaşii care şi-au pierdut drepturile civile. Interesant... Dacă e aşa, ar trebui corectat. Da, interesantă observaţia asta.

Care va fi primul program strategic de înzestrare a Armatei pe care îl veţi pune pe masa CSAT? Cel referitor la avioanele multirol.

Încerc să obţin un răspuns direct. Ce preferaţi: Grippen sau F-16? Nu vă pot da un răspuns. Va decide CSAT.

OPŢIUNE

Votează cu PDL, nu cu Elena Băsescu

A început activitatea în partid, pentru alegeri? Da, ne apropiem de finalizarea listelor, ne facem echipele de campanie...

Cu cine o să votaţi? Cu PDL sau cu Elena Băsescu? Cu PDL. N-o votaţi pe Elena Băsescu?! Eu cred că tinerii o vor vota.

Şi vi se pare un lucru bun? Că o votează tinerii? Eu zic că fiecare are o şansă, şi dacă o fructifică e foarte bine.

Citiţi şi:

• Armata şi SRI fac curăţenie după Floricel Achim
• Şah la Ucraina cu spionul de sacrificiu| VIDEO
• CĂLIN HERA: Marile puteri joacă şah la Bucureşti. Cine mută spionul?
• Secrete militare de stat, vândute pentru câteva sute de dolari| VIDEO
• Armele de la Ciorogârla, furate de militari pentru zone de conflict
• Demiteri în scandalul armelor furate
• Demiteri „la vârf“ în Ministerul Apărării
• 130 de audiaţi şi puţine concluzii în ancheta furtului de arme