UE nu apără Estul de băncile din Vest

Banii pe care România i-ar putea lua de la Fondul Monetar Internaţional riscă să se scurgă spre băncile-mamă din străinătate.

La Summitul UE de la Bruxelles, liderii europeni nu au acceptat ieri să le impună băncilor-mamă restricţii în a-şi scoate banii din ţările în care şi-au deschis subsidiare, în ciuda insistenţei statelor din Est, printre care şi România. Băsescu: „Am fi vrut o formulare mai puternică”

„Noi am fi dorit o formulare mult mai puternică, o precizare expresă ca băncilor-mamă să li se recomande să nu-şi repatrieze banii investiţi din pieţele care au investit în filialele lor”, a spus preşedintele Traian Băsescu la finalul Consiliului European. „Formularea de compromis” din concluziile summitului, cum a numit-o şeful statului, se referă însă la faptul că „sprijinul acordat băncilor-mamă nu ar trebui să implice restricţii ale activităţilor filialelor din ţări UE-gazdă”.

În lipsa unei recomandări clare către băncile-mamă, România por neşte în negocierile cu FMI cu riscul ca banii care vor fi eliberaţi de BNR către subsidiare să fie absorbiţi rapid de băncile străine. Pe 11 martie, Băsescu garanta la Antena 3 că „nu se va elibera din rezerva BNR nici un euro, dacă nu se realizează un acord între FMI şi băncile-mamă ca banii să nu fie scoşi din ţară şi trimişi la bănci din alte ţări”. În acest scop, preşedintele şi-a programat două discuţii cu reprezentaţii mai multor bănci internaţionale, pe 28 martie, la Bruxelles, şi 30 martie, la Viena. Nabucco, în graţiile UE

Renunțarea la ora de vară, hotărâre istorică. Argumentele din spatele deciziei

Unul dintre cei mai bogați români, propus candidat la președinție. Are o avere uriașă

În cadrul summitului, liderii UE au promis contribuţii de 75 de miliarde de euro pentru FMI, bani pe care instituţia îi va folosi pentru susţinerea ţărilor afectate de recesiune. Europenii le-au cerut partenerilor din G20, cu care se vor întâlni peste două săptămâni la Londra, să dubleze această sumă. În acelaşi timp însă, cei 27 au respins solicitarea Washingtonului de a injecta mai mulţi bani în economie.

Totodată, Consiliul European a încercat să crească încrederea în economiile din estul şi centrul UE, dublând la 50 de miliarde de euro fondul destinat combaterii crizei în statele care nu fac parte din zona euro. Letonia şi Ungaria au accesat deja sume din acest fond, iar printre ţările beneficiare s-ar putea afla curând România. O temă sensibilă, care a divizat statele membre, a fost tranşată aşa cum a dorit România.   „S-a stabilit finanţarea atât pentru proiectul Nabucco, cât şi declararea lui drept proiect prioritar”, a declarat ieri Băsescu. Gazoductul caspic care trece prin ţara noastră va primi de la UE 200 de milioane de euro, folosiţi drept garanţie pentru atragerea de împrumuturi. Un alt proiect de interes pentru România, Parteneriatul Estic a primit, de asemenea, susţinerea, inclusiv financiară a UE. Parteneriatul, care presupune întărirea legăturilor UE cu Ucraina, Moldova, Georgia, Azerbaidjan şi Armenia a primit fonduri de 600 de milioane de euro. 

CAZUL „RENAULT”   Franţa, suspectată de protecţionism Promisiunile liderilor UE privind unitatea în faţa crizei au fost puse sub semnul întrebării ieri de guvernul de la Paris, care a anunţat că uzina Renault va reloca în Franţa o parte din producţia unei fabrici din Slovenia. Renault a intervenit pentru a preciza că toţi angajaţii din Slovenia vor fi păstraţi şi că măsura va crea 400 noi locuri de muncă în Franţa.

Comisia UE, care a avizat recent un împrumut al statului francez pentru companiile Renault şi PSA Peugeot-Citroën, şi-a manifestat însă îngrijorarea. Comisarul pentru concurenţă, Neelie Kroes, a precizat pentru BBC că va cere clarificări Parisului, care îşi luase angajamentul să nu condiţioneze acordarea împrumutului de repatrierea producţiei auto din statele estice. În februarie, preşedintele Nicolas Sarkozy a stârnit proteste la Praga, când a apreciat drept „nejustificat” faptul că o companie franceză (Renault - n.r.) a construit o fabrică în Cehia pentru a vinde maşini francezilor.