Pedepsele simbolice şi excluderea faptelor cu consecinţe grave vor afecta profund anchetele penale, afirmă specialiştii în Drept.

Modul în care sunt definite unele infracţiuni în proiectul noului Cod Penal, aflat în prezent pe masa parlamentului, afectează serios dosarele de corupţie de pe rolul instanţelor de judecată. Aceasta este părerea mai multor specialişti în drept, contactaţi de EVZ. Aceştia au explicat că definiţiile vagi conţinute de noul act normativ dau posibilitatea unor interpretări diferite.

O altă slăbiciune sesizată se leagă şi de pedepsele prevăzute, caracterizate ca fiind mai degrabă simbolice şi lipsite de efectul descurajant pe care, teoretic, ar trebui să-l aibă. „Nu sunt de acord cu scăderea pedepselor, ci cu o incriminare care prin pedeapsa prevăzută de lege să îşi atingă scopul”, a explicat avocatul Mariana Ştefan. Loc de interpretări

Mai mult, din punctul de vedere al specialiştilor în Drept, cu excepţia noţiunii de funcţionar public, noul Cod Penal nu defineşte concret ce alte categorii profesionale pot fi acuzate de luare de mită, lăsând astfel loc de interpretări şi oferind posibilitatea aplicării legii în mod abuziv. Astfel, acesta prevede o pedeapsă clară în cazul funcţionarilor publici care iau şpagă, pe când pentru persoanele care lucrează în domeniul privat pedeapsa pentru săvârşirea aceleiaşi infracţiuni este înjumătăţită, fiind cuprinsă între un an şi trei ani şi jumătate de închisoare. „Există însă formularea: «Dacă fapta a fost săvârşită de o altă persoană decât funcţionarul public, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumătate». Această formulare face ca legea fie să nu poată fi aplicată, fie să o aplicăm abuziv. Asta pentru că definiţia «o altă persoană» nu este suficientă. Limpede ar fi fost dacă s-ar fi explicat exact categoriile profesionale, şi nu numai, din care ar putea face parte această «persoană»”, explică specialiştii.

Prescripţia anulează anchete

O altă deficienţă a noului act normativ este identificată în modul în care a fost legiferată fapta de abuz în serviciu. Maximul pedepsei pentru o astfel de infracţiune este de cinci ani, indiferent de valoarea pagubei, ceea ce face ca termenul de prescripţie specială să fie de şapte ani şi şase luni. „Spre exemplu, Curtea de Conturi verifică instituţiile publice o dată la trei ani, ceea ce face ca, în momentul unei eventuale sesizări, aproape jumătate din termenul prescrip ţiei speciale să se fi scurs”, exemplifică sursele citate.

Nici abuzul în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, nici înşelăciunea cu astfel de consecinţe nu vor mai fi pedepsite. Cât priveşte înşelăciunea, maxi mul pedepsei prevăzut este de numai cinci ani, indiferent de proporţiile pagubei.

În fine, afirmă aceleaşi surse, prin intrarea în vigoare a noului act normativ, în forma sa actuală, multe dintre dosarele aflate pe rolul instanţelor ar fi compromise din cauza prescrierii faptelor sau a împlinirii rapide a termenului de elimi nare a răspunderii penale. EFECTE COLATERALE

Necolaiciuc, marele beneficiar al noului Cod Penal Funcţionarul acuzat că a adus cel mai mare prejudiciu unei instituţii publice, „Ţarul CNCFR” Mihai Necolaiciuc, poate fi considerat unul dintre marii beneficiari ai noii variante a Codului Penal. Concret, procurorii DNA l-au trimis pe acesta în judecată în trei dosare, pentru abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, faptă pedepsită cu închisoare între 3 şi 15. Dacă noul Cod Penal, care nu mai incriminează abuzul în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, va intra în vigoare în forma actuală, Necolaiciuc ar putea scăpa fără nicio zi de puşcărie. Motivul: încadrarea faptelor lui va fi schimbată în abuz în serviciu, pentru care ar primi maximum 5 ani de închisoare, pedeapsă care va fi însă prescrisă deoarece faptele au fost comise în anul 2000. Un alt mare beneficiar ar fi Gigi Becali, darea de mită de care este acuzat nemaifiind incriminată atunci când şpaga este considerată „stimulent”.

EXPLICAŢII Dosarele aflate pe rol vor fi rezolvate de o lege tranzitorie Ministrul Cătălin Predoiu a ieşit, ieri, la rampă cu explicaţii privind noile Coduri ale Justiţiei, vehement criticate în ultima perioadă.

Cu privire la scăderea cuantumului pedepselor, ministrul a explicat că, de fapt, „infracţionalitatea se reprimă prin prevenţie, depistare şi condamnare rapidă a celor care comit fapte penale, şi nu printr-un cuantum foarte ridicat al pedepselor”.

Mai mult, în ceea ce priveşte riscul ca instanţele să nu mai emită mandate de arestare, în condiţiile în care pedepsele au fost micşorate, ministrul justiţiei consideră că „avem de-a face cu două chestiuni separate, prima, cea a probatoriului, care convinge sau nu instanţa, urmată de individualizarea pedepsei”.

În privinţa scăderii termenului de prescripţie a faptelor, o altă consecinţă a micşorării pedepselor, ministrul justiţiei a explicat că, în acest caz, „problema dosarelor aflate pe rol poate fi rezolvată printr-o normă de drept tranzitoriu”, adăugând că, oricum, „aceste coduri nu intră imediat în vigoare, ci poate într-un an sau doi”.

În fine, Predoiu a ţinut să clarifice şi o altă problemă aprig dezbătută în ultimele săptămâni, presupusa legalizare a prostituţiei. De fapt, potrivit ministrului justiţiei, noile Coduri ale Justiţiei „şi-au propus chiar să combată prostituţia, prin pedepsirea proxenetismului şi a traficului de persoane”.

Cât priveşte incestul, actul normativ nu mai pedepseşte relaţiile incestuoase consimţite între două persoane majore deoarece, după cum susţine Predoiu, „această relaţie ţine mai mult de o patologie socială şi medicală”. (Amalia Derscariu)

DIFERENŢE Pedepse reduse şi infracţiuni eliminate