Măsurile pe care guvernul vrea să le adopte pentru a veni în ajutorul instituţiilor financiare nu sunt acceptate de Banca Naţională.
Oficiali ai Băncii Naţionale a României (BNR) au declarat ieri că nu pot fi acceptate măsuri date de guvern pentru prelungirea perioadei de rambursare, pentru că asta ar putea duce la o eschivă a celor care au posibilitatea şi nu vor să-şi plătească datoriile la bănci. Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, crede că disciplina privind rambursarea creditelor trebuie menţinută şi întărită în continuare. Mai ales că, în această perioadă, toate instituţiile financiare trec printr-un proces de reaşezare. „Măsurile prin care băncile ar trebui să-i ierte pe toţi datornicii ar putea conduce la un hazard mortal”, spunea reprezentantul băncii centrale. Mai mult, Lazea le-a luat apărarea executorilor bancari precizând că aceştia sunt cei care ar trebui să facă eventualele executări silite. „Dacă executările silite nu vor fi făcute de reprezentanţii băncilor, ci de alte persoane, acest lucru ar duce la o scumpire a creditării”, a mai spus eco nomistul- şef al BNR. Lipsă de credite pe imobiliar
Potrivit lui Valentin Lazea, băncile nu vor mai acorda la fel de multe credite pentru sectorul auto şi imobiliar aşa cum se dădeau anul trecut, mai ales în condiţiile în care raportul dintre credite şi depozite la valută este de doi la unu, iar cel de la lei este de 0,95. La capitolul credite pentru po pulaţie, Ionuţ Dumitru, economistul- şef al Băncii Raiffeisen, spunea că „persoanele care au contractat un credit în euro sunt angajate cu un salariu care le permite să se protejeze mai bine de fluctuaţiile ratei. Cei care au luat în lei sunt în general persoane care au venituri mai modeste, prin acest lucru se explică şi de ce restanţele în lei sunt mult mai mari decât cele la euro”. PROFIL
Rău-platnicul: tânăr de 20 de ani, din Giurgiu Restanţierul tipic român este un bărbat cu vârsta cuprinsă între 18 şi 20 de ani, din judeţul Giurgiu. Acesta are o valoare foarte mică la restanţe, care provin dintr- un credit de consum, se arată din datele furnizate de Biroul de Credit. „Vârsta datornicului a scăzut mult faţă de anul trecut”, a declarat Şerban Epure, directorul general al instituţiei menţionate. El a mai spus că, în primele două luni ale acestui an, rapoartele eliberate de Biroul de Credit au scăzut cu 40%, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul trecut.
Nu acelaşi lucru putem spune şi despre soldul restanţelor atât la lei, cât şi la valută. Acestea au crescut în prima lună a lui 2009 faţă de decembrie 2008 cu 14%. BNR publica recent informaţii conform cărora cuantumul datoriilor pentru credite a crescut, pe 2008, de 2,6 ori, la 2,86 miliarde de lei, faţă de 1,09 miliarde de lei în 2007. În prima lună a lui 2009, restanţele în lei au ajuns la o valoare de 2,07 miliarde de lei, în timp ce datoriile în valută se ridicau la 1,45 miliarde de lei.