România se afla în pericolul ca, atunci când se vor resimţi asupra sa efectele crizei economice, să fie deja obosită, susţine Mugur Isărescu.

"Pericolul pentru România este ca, bătându-ne pe ţinte mai mult sau mai puţin îndepărtate de problematică, să uităm caracteristicile şi efectele crizei financiare asupra României. Putem să ne simţim obosiţi când se vor resimţi efectele crizei mondiale. Acesta este un pericol real", a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale, în cadrul unei dezbateri referitoare la efectele crizei internaţionale asupra economiei româneşti.

Oficialul BNR a mai spus că prognozele de creştere economică se vor revizui în jos, la nivel mondial, iar România nu poate rămâne izolată de ceea ce se întâmplă pe plan internaţional.

Criza reală şi criza virtuală

"Fenomenele de criză sunt serioase. Din informaţiile pe care le am, se vor revizui în scădere toate prognozele de creştere economică în plan mondial, iar România nu poate să rămână izolată de ce se întâmplă, având însă particularităţi", a spus Isărescu

Mugur Isărescu este de părere că presa a dat o nouă dimensiune crizei internaţionale, iar România a fost afectată de acest lucru.

"Trebuie să facem diferenţa între dimensiunea reală a crizei şi cea virtuală", a declarat Isărescu.

Bani destui

Dacă mai spune cineva că este lipsă de lichiditate pe piaţa din România, "chiar să nu credeţi", a afirmat guvernatorul BNR, amintind totodată că excesul de lichiditate s-a diminuat începând cu ultima parte a anului trecut.

"Până în primăvara anului trecut, ne-am confruntat cu un exces masiv de lichiditate, având probleme cu sterilizarea", a spus Isărescu.

Pe de altă parte, Isărescu spune că rezervele României nu sunt suficiente, pentru că nu se mai raportează la importuri, ci la datoria comercială pe termen scurt, creată în mare parte de băncile comerciale, în lupta pentru obţinerea unei cote de piaţă.

Euro la 4,7 lei

În ceea ce priveşte deprecierea leului, Isărescu a spuc că încercarea de depreciere a leului din luna octombrie urmărea atingerea unui curs de 4,5 - 4,7 lei/euro şi nu un nivel de 4,2 lei/euro, cum sugerau unii analişti.

"Vă garantez că nu era 4,2 lei/euro (ţinta de curs-n.r.). Se dorea 4,5 - 4,7 lei/euro şi mai sus. În momentul în care scapi frâiele nu mai ai ce să faci. BNR a intervenit, nu pentru că apăra un nivel de curs, ci pentru încrederea în moneda naţională", a spus guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu.

Acesta a adăugat că încercarea de depreciere din toamna anului trecut a venit, într-adevăr, pe fondul unei datorii private înalte, pe termen scurt, dar pe care o pune, îjn mare parte, pe seama luptei pentru cotă de piaţă dusă până atunci tot de băncile comerciale