Obiceiul mărțișorului poate dispărea în maxim 10 ani
- Claudia Anghelini
- 5 martie 2015, 20:35
Un studiu realizat de către specialiștii Organizației MISS ROMÂNIA pe parcursul primelor luni ale anilor 2013, 2014 și 2015 arată faptul că obiceiul de a oferi mărtișoare este într-o descreștere alarmantă.
Prognozele estimează la maxim 10 ani durata perioadei în care acest obicei poate dispărea.
Studiul subliniază faptul că majoritatea femeilor nu mai păstrează tradiția de a purta marțișoare. 86% dintre bărbații care oferă sau au oferit mărtișoare apreciază ca demotivant faptul că acestea nu sunt purtate de către doamnele și domnișoarele care le primesc. Acest comportament atrage diminuarea acțiunilor barbaţilor de a căuta, cumpăra și oferi mărtișoare la începutul lunii martie.
Mărțişorul, sub forma inițială a unui șnur roșu-alb și, deseori, a unui bănuț de argint, este o veche formulă prin care se sărbătorește venirea primăverii, întoarcerea la viață a naturii. În România este perceput și ca o modalitate de a arată respect și afecțiune persoanelor cărora li se oferă. Acest obicei este regăsit de asemenea în Bulgaria, Albania și, mai puțin, în Grecia și Italia.
Organizația MISS ROMÂNIA a demarat un proiect prin care își propune să resensibilizeze populația feminină, în special cea tânară, în privința modului în care receptează și valorizează primirea mărțișoarelor și păstrarea tradițiilor și sărbătorilor naționale.
Voinicul care a eliberat Soarele
Odată cu dispariția obiceriului vor muri și miturile legate de acesta. Un mit povestește cum Soarele a coborât pe Pământ în chip de fată preafrumoasă. Dar un zmeu a furat-o și a închis-o în palatul lui. Atunci păsările au încetat să cânte, copiii au uitat de joacă și veselie, și lumea întreagă a căzut în mâhnire. Văzând ce se întâmplă fără Soare, un tânăr curajos a pornit spre palatul zmeului să elibereze preafrumoasa fată. A căutat palatul un an încheiat, iar când l-a găsit, a chemat zmeul la luptă dreaptă. Tânărul a învins creatura și a eliberat fata. Aceasta s-a ridicat înapoi pe Cer și iarăși a luminat întregul pământ. A venit primăvara, oamenii și-au recăpătat veselia, dar tânărul luptător zăcea în palatul zmeului după luptele grele pe care le avusese. Sângele cald i s-a scurs pe zăpadă, până când l-a lăsat pe tânăr fără suflare. În locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei — vestitori ai primăverii. Se zice că de atunci lumea cinstește memoria tânărului curajos legând cu o ață două flori: una albă, alta roșie. Culoarea roșie simbolizează dragostea pentru frumos și amintește de curajul tânărului, iar cea albă simbolizează ghioceul, prima floare a primăverii (sursa Wikipedia).
Originile sărbătoririi mărțișorului nu sunt cunoscute exact, dar se presupune că datează din vremea Imperiului Roman, când Anul nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna martie.
Cercetări arheologice efectuate în România, la Schela Cladovei - un cartier de la marginea municipiului Drobeta Turnu Severin, unde au fost descoperite, după patru decenii de săpături, urmele celei mai vechi așezări umane stabile din Europa -, au dus la descoperirea unor amulete (din pietricele alb și roșu) care se purtau la gât, asemănătoare cu mărțișorul, datând de acum aproximativ 8.000 de ani.