EROI. Doi piloţi moldoveni au reuşit să salveze 50 de pasageri, după ce avionul s-a defectat şi au făcut o aterizare forţată.

Peste 50 de oameni, pasageri şi personal de zbor, au trăit clipe de coşmar sâmbătă dimineaţa, zburând deasupra Timişoarei. Aeroportul Internaţional Traian Vuia din Timişoara a fost închis mai multe ore după ce o cursă regulată Carpatair a anunţat turnul de control că nu poate veni la sol pentru că are probleme cu trenul de aterizare.

Ultimele rugăciuni

Avionul, care venea de la Chişinău, trebuia să aterizeze la ora 8:05, însă a făcut-o pe un covor de spumă ignifugă, lung de câteva sute de metri, după o oră şi 39 de minute. Aeronava a survolat aproape două ore aeroportul, pentru a consuma cherosenul din rezervoare, reducând astfel posibilitatea declanşării unui incendiu puternic în momentul aterizării forţate iminente. Cât timp aeronava SAAB 2000 s-a aflat în aer, pregătindu-se de aterizarea forţată, nici un alt avion nu a primit permisiunea de a decola sau ateriza pe Aeroportul Internaţional Traian Vuia din Timişoara.

În tot acest timp, pasagerii au trăit clipe de coşmar. Mulţi dintre ei şi-au spus ultimele rugăciuni, crezând că nu vor mai ajunge în viaţă pe pământ. Apoi au respectat cu stricteţe indicaţiile date de personalul de zbor şi, după ce au ajuns la sol, au simţit cum se nasc a doua oară. „Ne-am născut a doua oară. Nu ne-au spus că e vorba de o defecţiune tehnică. Ei n-au vrut să ne sperie, ca să nu intrăm în panică. Dar noi ne-am dat seama că e ceva mult mai grav, după ce am stat mai mult de o oră în aer”, relatează una dintre pasagere.

Alarma de dimineaţă

Ora  8:27. Aeroportul Internaţional Traian Vuia din Timişoara a solicitat intervenţie pentru o situţie de urgenţă. 10 ambulanţe, cu personal complet, şi 9 autospeciale aparţinând ISU Banat şi Aeroportului Traian Vuia, dar şi 2 autospeciale de descarcerare au fost pregătite pentru a interveni dacă aterizarea cursei de la Chişinău nu s-ar fi produs în bune condiţii.

La Spitalul Judeţean din Timişoara, toţi chirurgii care aveau liber au fost convocaţi de urgenţă, iar medicii care făcuseră de gardă peste noapte au fost ţinuţi mai departe, pentru ca în cazul unei explozii  să-i poată opera de urgenţă pe cei afectaţi. Reprezentanţii ISU Banat au fost coordonaţi în acţiune chiar de şeful lor.

Desfăşurarea de forţe a durat mai bine de o oră. „Am  mobilizat toate forţele conform planului de operare în astfel de situaţii de urgenţă. Am intervenit cu autospecialele din dotare, cu descarcerarea şi asistenţa medicală. S-a întins un covor de spumă ignifugă (spumă folosită în mod obişnuit la stingerea incendiilor) gros de 25 de centimetri, pe o porţiune lungă de 200 de metri şi lată de 25 de metri din pistă, pe de o parte pentru a atenua din violenţa impactului forţat , iar pe de alta, pentru a preîntâmpina o eventuală aprindere. Noi ne-am grupat în faţă pentru a putea interveni operativ, neştiind  din start exact unde se va produce aterizarea”, a declarat Nicolae Benga, comandantul ISU Banat.

Final fericit

Ora 9:44. Aeronava cu cei 47 de pasageri de la la bord şi patru membri ai echipajului, a aterizat cu bine. Nimeni nu a fost rănit. Ieşirea pasagerilor din aeronavă, după oprirea motoarelor, s-a efectuat prin uşa din faţă, nefiind nevoie de acţionarea ieşirilor de siguranţă.

În aeronavă se îmbarcaseră 9 italieni, doi germani, doi cetăţeni greci, 11 români şi 23 de cetăţeni moldoveni, majoritatea urmând să plece mai departe. Din cei 47 de pasageri aflaţi la bordul avionului, nouă au rămas în Timişoara, iar restul şi-au continuat drumul către Italia şi Germania, după ce au fost aduşi într-una din sălile de primire ale aeroportului.

Pasagerii au fost preluaţi de personalul medical dizlocat de autorităţi, iar câţiva dintre ei, care aveau tensiunea mărită, au primit îngrijiri medicale sumare. Iancu Leonida, şeful Serviciului de Ambulanţa Timişoara, a declarat că „nu am avut nicio victimă, pacienţii sunt toţi în regulă, dar sunt traumatizaţi, şocaţi şi plânşi”.

Panică la sol Aparţinătorii cetăţenilor moldoveni care aveau ca destinaţie Timişoara au aşteptat cu răsuflarea tăiată aterizarea aeronavei. „Nu am ştiut nimic. În avion sunt mama, tata şi sora mea, care vin în vizită. Pe soţul meu l-a anunţat unchiul său că a văzut la televizor faptul că un avion care vine de la Chişinău se învârte de o oră în jurul aeroportului şi nu poate să aterizeze. Atunci am plecat într-un suflet la aeroport. Acum când am auzit că totul a fost bine la aterizare îmi vine să plâng de bucurie”, spune Mariana Manole, care şi-a îmbrăţişat cu drag familia pe care putea să o piardă dacă avionul nu ateriza în bune condiţii.

Pasagerii care au trecut prin mari emoţii înainte de a ateriza cu bine pe covorul de spumă aflat pe pistă mulţumesc echipajului, care a dat dovadă de o foarte bună pregătire profesională. „A fost un echipaj pe care-l felicit. Aterizarea a fost ireproşabilă. În timpul zborului, după vreo 15 minute, ne-au spus că există o problemă tehnică, dar membrii lui au reuşit să ne liniştească. Pot să vă mai spun că la aterizare toţi pasagerii au izbucnit în aplauze”, ne-a spus cu greu Sandra, care a plecat imediat de la aeroport, cu maşina, însoţită de un tânăr. „Slavă Domnului, cred că m-am născut a doua oară”, spunea o femeie care fusese pasageră în avionul companiei Carpatair, la ieşirea din incinta aeroportului timişorean.

Piloţii sunt de peste Prut

Aeronava implicată în incidentul de sâmbătă este un model Saab 2000, cu o capacitate de 50 de locuri, produsă de compania suedeză care fabrică şi celebrele avioane de vânătoare Grippen. Potrivit reperezentanţilor Carpatair, aeronava avea probleme cu trenul de aterizare din faţă. După o comunicare cu turnul de control, comandantul Iurie Oleacov, 37 de ani,  a fost sfătuit să ţină avionul în aer până la epizarea cherosenului, pentru a încerca, apoi, o aterizare forţată, pe burta aeronavei. Pilotul a acţionat ca la carte. Cele 12.000 de ore de zbor pe care le-a bifat în carieră şi-au spus cuvântul. Şi el, şi colegul său, Leonid Babischi, 47 de ani, sunt cetăţeni ai Republicii Moldova  cu o experienţă de zbor de peste 10 ani. 

Aeronava îşi reia zborurile

Preşedintele Carpatair, Nicolae Petrov, a venit personal să le spună pasagerilor, pliloţilor şi stewardeselor o vorbă bună după momentele de panică prin care au trecut. La prima vedere el crede că flota companiei fi curând întregită de aeronava implicată în incident.

„Avionul se află într-o stare foarte bună, iar întreţinerea a fost făcută conform procedurilor. Resursele care au fost puse la dispoziţie au fost impresionante. Am avut, în primul rând, foarte mult timp să pregătim aterizarea. Piloţii s-au descurcat de minune şi sunt mândru pentru că antrenamentele pe care noi le desfăşurăm anual cu simulatoare, şi-au spus cuvântul acum”, a punctat Petrov, care a mulţumit în primul rând aeroportului şi autorităţilor pentru intervenţia rapidă şi competentă în incident.

Potrivit lui Petrov, aeronava Saab 2000 poate să zboare în curând, neavând nevoie de reparaţii complicate. „Nu este avariată. Practic, aşa cum se prezintă, poate să fie pusă în serviciu destul de uşor. Nu prezintă nici un fel de probleme”. Tot el explică ceea ce s-a întâmplat de fapt: „Roata de bot  nu a ieşit atunci când piloţii au dat comanda pentru tren extins. Nu este cea mai periculoasă situaţie cu trenul de aterizare, fiind vorba de roata de bot. Neavând probleme cu asimetria, piloţii au putut ţine botul aeronavei sus, până a scăzut vizteza, apoi l-au îndreptat în jos şi au aterizat pe covorul de spumă, care a fost foarte bine pregăti de Aeroportul Timişoara, iar  avionul s-a oprit imediat fără să fie nicio problemă”. El a mai spus că aeronava nu a avut recent nicio reparaţie capitală, zboară zilnic ore destul de multe, excluzând din start posibilitatea ca incidentul să fi fost provocat de fapt de anumite probleme legate de întreţinerea aparatului de zbor.

CAUZE

Defecţiune tehnică

Potrivit preşedintelui companiei, în cei 10 ani de existenţă, aeronavele Carpatair nu au fost implicate în nici un accident aviatic. „Ceea ce s-a întîmplat azi e la limită, între un accident şi incident”, a punctat Petrov. „Este clar pentru toată lumea că a fost vorba de o defecţiune tehnică. Această defecţiune tehnică şi cauzele ei vor fi stabilite  de către echipa de investigaţii a Ministerulul Transporturilor care se deplasează în această dimineaţă, cu un avion al aviaţiei civile, spre Timişoara”, a declarat secretarul de stat Eusebiu Pistru. Potrivit directorului de  investigaţii în Ministerul Transporturilor, Marian Ciucă, primele rezultate vor apărea luni sau marţi.

CARPATAIR

Cea mai mare companie din Europa de Est

Compania Carpatair nu este la primul incident aviatic. Anul trecut, o cursă Carpatair ce venea de la Timişoara şi trebuia să aterizeze la Bucureşti a ieşit de pe pistă. Piloţii şi echipajul au spus că la momentul aterizării, la sol bătea un vânt foarte puternic şi în rafale, lucru confirmat şi de înregistrările video ale pasagerilor.

Cu 10 ani vechime, Carpatair deţine un număr de 17 aeronave (majoritatea, 14, Saab 2000, iar restul de trei Fokker100), fiind cea mai mare companie aviatică regională din Europa de Est, cu baza în Timişoara, România. În prezent, Carpatair operează 80 de zboruri zilnic spre 30 de destinaţii din 6 ţări şi are un profit operaţional dublu faţă de cel al Tarom.

Actualul preşedinte al companiei este Nicolae Petrov. Deoarece a fost una din primele companii aeriene din Banat, s-a bucurat de un mare succes, mai ales că a beneficiat şi de o concurenţă scăzută din partea celorlalţi competitori. Mai mult, pentru bunele relaţii cu compania suedeză Saab, Petrov a fost numit, anul  trecut, consulul onorific al acestei ţări, la Timişoara.

CONSECINŢE

12 zboruri întârziate

Ca urmare a incidentului aviatic în care  a fost implicata aeronava Carpatair, Aeroportul  Internaţional Traian  Vuia din Timişoara a fost închis în intervalul orar 9.30 – 12.00. „Un număr de 12 zboruri programate în acest interval de timp au avut  întârziere. Începând cu orele 12.00, traficul aerian a fost reluat, cele 12 aeronave operând conform noilor planuri de zbor”, a declarat Carmen Stoica, purtătoruld e cuvânt al Aeroportului. Este  vorba  de  cursele  de  Florenţa,  Munchen,  Roma,   Atena,   Bologna, Dusseldorf, Verona, Viena, Ancona, Stuttgart,  Bergamo  (zboruri  aparţinând companiei Carpatair) si Dortmund (zbor aparţinând companiei WizzAir).