Prețul drogurilor s-a dublat, numărul furturilor și cel al tâlhăriilor comise de toxicomani crește, iar centrele de tratament sunt la un pas de desființare.
Deja instaurată în România, criza de pe piața stupefiantelor face ca, de la o zi la alta, să crească numărul furturilor și tâlhăriilor comise de toxicomanii în căutare de bani pentru doza zilnică. Una dintre explicațiile date de specialiști ar fi că prețul heroinei - cel mai consumat drog de la noi - s-a dublat în doar câteva zile.
De parcă toate acestea nu ar fi de-ajuns, autoritățile pregătesc desființarea centrelor de tratament și adicție pentru toxicomani, dar și a Agenției Naționale Antidrog (ANA).
„Se gândesc, probabil, că astfel vor face economie la buget - dacă ținem cont de faptul că guvernul Tăriceanu alocase, pentru acest an, un milion de euro doar pentru programe destinate tratamentului dependenților de droguri. Politicienii uită însă faptul că aceste servicii nu fac decât să ajute societatea deoarece, odată ajunși la noi, pacienții nu mai alimentează dealerii cu bani, nu mai intră în infracționalitate și nu mai pot răspândi cu ușurință hepatita C sau virusul HIV. Desființarea centrelor ar reprezenta o tragedie”, spune psihiatrul Eugen Hriscu, de la Centrul de Asistență a Adicțiilor „Alexandru Obregia”, din Capitală. 80 de lei, doza de heroină Concret, consumatorii din București (considerat, de altfel, „polul” consumului de stupefiante din România) plătesc, în aceste zile, minimum 80 de lei (față de 30- 40 de lei, luna trecută) pentru o doză de heroină, aproximativ 200 de euro pentru un gram de cocaină (față de 80 de euro, acum câteva săptămâni) și 100 de lei pentru o pastilă de ecstasy (față de maximum 80 de lei). Așa susțin polițiștii, potrivit cărora prețul crescut al stupefiantelor arată că acestea intră pe piață într-o cantitate foarte mică.
Oamenii legii pun criza drogurilor și pe seama numărului mare de razii organizate de la începutul anului, acțiuni în urma cărora peste 100 de dealeri stradali și consumatori au fost reținuți.
„Una dintre cele mai importante astfel de operațiuni a dus la reținerea celor 20 de elevi și studenți care aprovizionau cu cocaină, droguri sintetice și canabis cluburile «de fițe» din Dorobanți și Floreasca. Drept urmare, și consumatorii de aici au cam rămas acum fără «marfă», pe care sunt nevoiți să o achiziționeze la prețuri mai mari”, au explicat ofițeri ai Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate București.
Mai mult, specialiștii susțin că lipsa de pe piață a heroinei se reflectă și în concentrația de drog pe care o conțin dozele confiscate, în ultima perioadă, de polițiști. „Concentrația unei doze a scăzut de la 0,1, la 0,02 grame, iar compușii chimici au crescut”, au adăugat oamenii legii.
Medicii arată că această „metodă” la care recurgeau până acum doar dealerii mărunți nu le face rău consumatorilor. „În drogurile de stradă întotdeauna au fost puse codeină și paracetamol și alte medicamente analgezice. Acestea îi ajută pe toxicomani să se trezească mai ușor, cu mai puține dureri de cap și grețuri. Orice drog de stradă conține între 2 și 5% impurități”, specifică medicul Bogdan Oprița. Mai multe furturi și tâlhării
Odată cu criza drogurilor, crește și numărul de furturi mărunte: din mașini, din buzunare, de pe rafturile marilor magazine, dar și cel al tâlhăriilor comise în plină stradă (smulgeri de poșete sau de lănțișoare).
„Tâlhăriile care au ca mod de operare smulgerea reprezintă peste 50% din totalul jafurilor și sunt comise, în mare parte, de consumatori de droguri. De altfel, două treimi dintre deținuții aflați în acest moment în Penitenciarul de Maximă Siguranță Rahova (singurul în care Administrația Penitenciarelor acordă asistență consumatorilor) sunt nu doar dealeri, ci și consumatori de droguri care au comis infracțiuni pentru a face rost de bani cu care să-și asigure apoi doza zilnică”, admit oamenii legii.
Harta traficului și a consumului de droguri în Capitală
A DOUA CRIZĂ ÎN OPT ANI Medicii se așteaptă la o epidemie de sevraje Deși nu se confruntă cu o epidemie încă, medicii din spitalele bucu reștene spun că accentuarea crizei drogurilor și creșterea prețurilor la heroină ar putea duce la înmulțirea cazurilor de sevraj, situație cu care doctorii s-au mai confruntat din 2001-2002, după intervenția SUA în Afganistan.
„Din ianuarie, au fost ceva mai multe cazuri decât aveam de obicei”, precizează medicul Lucian Vasilescu, șeful Secției Toxicomani a Spitalului „Alexandru Obregia”. La rândul său, medicul Bogdan Oprița spune că, în situații de criză, toxicomanii obișnuiesc să vină la spital pentru a-și procura metadonă.
„Poate mai eficient ar fi să-i ținem în camere capitonate, câte 72 de ore, până scapă de răul fizic, așa cum se mai procedează în unele țări europene. Totuși, de dependența psihică, care este cea mai grea, ar putea scăpa doar cu ajutorul specialiștilor din centrele de dezintoxicare”, explică Oprița. (Mihaela Năftănilă)
POZIȚIE Desființarea centrelor de adicție, o catastrofă
Pe fondul crizei drogurilor și, implicit, a creșterii infracțio nalității, autoritățile se încăpățânează să pună accent pe combaterea consumului și să nu acorde prea mare importanță prevenirii acestui flagel și tratamentului antidrog, susțin specialiștii.
În timp ce surse din Ministerul Administrației și Internelor au precizat că există deja un proiect pentru desființarea ANA, psihiatrii din Centrele de Adicție și Tratament se plâng de faptul că se fac presiuni foarte mari pentru des ființarea unităților medicale în care narcomanii sunt tratați.
De altfel, aceasta a fost și tema preferată de primarul Cristian Popescu Piedone și de șeful său de partid, Dan Voiculescu, în campania electorală. În declarațiile publice, cei doi au pus, deseori, infracționalitatea în creștere din sectorul 4 pe seama „drogaților care vin să se trateze în aceste centre”.
„Chiar și doar desființarea centrelor din sectorul 4 ar fi o catastrofă, deoarece aici se află în îngrijire aproximativ 500 de oameni, mai mult de jumătate din numărul total al consumatorilor care beneficiază de tratament în Capitală. (...) Acești oameni au nevoie de tratament zilnic, ca diabeticii de insulină, și foarte mulți dintre ei se află pe listele de așteptare ale centrelor care nu au suficient spațiu pentru a-i trata pe toți. Să nu uităm că numărul toxicomanilor din București a fost estimat, oficial, la peste 17.000”, spune psihiatrul Eugen Hriscu. UE nu ne poate sancționa
Potrivit specialiștilor, desființarea centrelor ar crea serioase probleme sociale, mai ales în condițiile în care România ocupă deja un loc fruntaș în Europa la numărul bolnavilor de hepatita C, majoritatea acestora provenind din rândul consumatorilor de heroină. „Dacă nu am mai avea centre în care să le fie distribuite gratuit seringi, nu doar hepatita C, dar și virusul HIV s-ar răspândi mult mai rapid, pentru că toxicomani sănătoși și-ar injecta heroină cu seringi folosite de consumatorii infectați, așa cum se întâmplă acum în închisori. (...) Strategia de a mări finanțările pentru activitatea de combatere în defavoarea celei de prevenire și tratament s-a dovedit, la nivel internațional, a fi una foarte proastă”, consideră Eugen Hriscu.
Potrivit specialiștilor, o mare problemă este și lipsa centrelor de noapte pentru consumatori - care ar reduce nu doar infrac țio nalitatea, dar „i-ar mai scăpa pe bucureștenii din Drumul Taberei sau Militari de neplăcerile create de toxicomanii care-și injectează heroină în scările blocurilor”.
„Suntem atât de săraci, că nu le putem face tratament ambulatoriu toxicomanilor din ghetouri. De fapt, nimeni nu vorbește despre ghetourile de consumatori din Zăbrăuți, Ferentari, Rahova sau din strada Râmnicu-Vâlcea. Toxicomanii care ajung acolo nu mai ies și nu-și mai permit nici măcar să se deplaseze până la unul dintre centrele noastre. Toți banii de care fac rost furând sau jefuind îi cheltuiesc pe droguri”, completează psihiatrii.
DIN ȚARĂ
Droguri mai scumpe la Cluj și Timișoara CLUJ-NAPOCA. Șeful Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate Cluj, comisarul Horea Oltean, susține că la Cluj nu se poate vorbi despre o creștere a infracțiunilor comise de consumatorii de droguri pentru a face rost de bani, chiar dacă prețul stupefiantelor a crescut în ultimele luni. „Cel mai căutat drog este canabisul. Un gram costă în jur de 40- 50 de lei și poate ajunge și până la 100 de lei, dacă marfa este adusă de afară. În cercuri restrânse se consumă cocaină, iar prețul unui gram se situează între 80 și 100 de euro”, a spus comisarul Horea Oltean. (Mihai Șoica)
IAȘI. „Din datele noastre, în Iaşi nu au crescut tarifele la droguri. Nu am avut cazuri de consumatori care să dea în cap cuiva sau să se apuce de furat pentru a procura bani. Cel puţin până acum, acest lucru nu s-a întâmplat”, a precizat Iulia Diaconu, şeful DIICOT - Biroul Teritorial Iaşi. Poliţiştii ieșeni mai spun că până acum au avut de-a face doar cu infractori care au comis diverse infracţiuni pe fondul consumului de alcool. (Maria Craus)
TIMIȘOARA. Potrivit şefului Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate (BCCO) Timiş, Ştefan Negrilă, în ultimele două luni preţurile drogurilor vândute pe stradă a crescut simţitor. „Dacă nivelul preţurilor va rămâne crescut, ne aşteptăm să scadă numărul consumatorilor de droguri scumpe, cum ar fi cocaina sau ecstasy”, a punctat Negrilă. Şeful de la Crimă Organizată mai spune că nu s-a înregistrat o creştere a infracţiunilor săvârşite de consumatori în această perioadă. (Georgeta Petrovici) CONSTANȚA. Numărul infracțiunilor comise de consumatorii de droguri este irelevant la Constanța, susține șeful Agenției Teritoriale Antidrog, comisar So rin Petrescu. „Nu mărul consumatorilor de droguri de pe litoral este destul de mic, însă vara cunoaște o explozie. Atunci se consumă în special droguri sintetice, pastile, al căror preț a crescut de la 30 de lei până la 70 de lei bucata, așa că este posibil ca numărul infracțiunilor să crească în sezonul estival”, afirmă comisarul Sorin Petrescu. (Feri Predescu)