Raportul de analiză al SAR ne arată un viitor sumbru. Cifrele experţilor chestionaţi sunt mult mai pesimiste decât cele ale autorităţilor.

Criza economică şi financiară pune stăpânire tot mai mult pe România. Cât de viabile sunt măsurile anticriză, cum putem vedea exact efectele crizei, cheltuirea banilor publici, accesarea fondurilor europene sunt doar câteva întrebări şi teme de discuţie lansate şi dezbătute ieri la prezentarea raportului anual de analiză şi prognoză prezentat de Societatea Academică din România (SAR).

Analiştii chestionaţi de SAR prevăd un viitor mult mai sumbru al României. O rată a şomajului de peste 7%, dublu faţă de cea din 2008, o creştere economică de cel mult 0,7%, faţă de 2,5% cât a luat în calcul guvernul Boc, şi un deficit bugetar de 4,4%, mai mult decât dublu faţă de cel prevăzut în bugetul de stat, sunt numai câţiva dintre indicatorii care arată adevărata faţă a efectelor crizei ce se propagă în România. Oportunitate sau problemă

Directorul executiv al SAR, Sorin Ioniţă, a declarat, ieri, la prezentarea raportului că autorităţile trebuie să profite de criza economică.

„O administrare opacă, nechibzuită sau prin derogare de la lege, justificată de imperativul unor măsuri anticriză, este exact ce nu trebuie făcut. În ciuda dificultăţilor, apar acum posibilităţi noi de reformă, în special în sectorul public“, se arată în raportul SAR. Analiştii spun că în acest an nu trebuie să ne aşteptăm la miracole din partea unor instrumente ca bugetul de stat sau programul anticriză.

„Capacitatea de a pune în practică proiecte e mică, iar politica fiscală, după ce a fost compromisă în ultimii ani, e greu de repus pe roate şi nu poate rezolva toate neajunsurile economiei în 2009“, se menţionează în preambulul documentului. „Ne îmbătăm cu apă rece“

Oameni de afaceri, membri ai guvernului şi lideri de sindicat au discutate ieri şi pe marginea mă- surilor anticriză, dacă sunt îndeajuns sau mai avem nevoie şi de altele. Cea mai bună măsură, po trivit analiştilor, o reprezintă investiţiile în infrastructură, pentru care guvernul spune că va aloca peste 10 miliarde de euro. Mare parte din sumă urmează să fie accesată din fondurile europene.

Însă, până în prezent, nu avem rezultate prea bune referitoare la banii UE, mai degrabă sunt chiar proaste. În 2007 şi 2008, din suma totală de aproximativ 30 de miliarde de euro, care poate fi atrasă până în 2013, România a accesat circa 160 de milioane de euro, ceea ce înseamnă mult mai puţin decât contribuţia noastră la bugetul Uniunii Europene. Adică, am luat mai puţin decât am dat. Premierul Boc consideră că cele 30 de miliarde de euro care pot intra în economia românească pot schimba România din temelii.

În ceea ce priveşte rolul băncilor în economie şi acordarea unor ajutoare băncilor comerciale, Emil Boc a precizat că instituţiile cu capital străin trebuie să beneficieze în continuare de linii de finanţare din partea băncilor-mamă. El a precizat că guvernul nu doreşte să naţionalizeze băncile.

CONTROVERSE Analiştii recomandă un acord cu FMI Jumătate dintre analiştii chestionaţi de SAR văd necesară încheierea unui acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), pentru finanţarea deficitului de cont curent şi a celui bugetar. Ei consideră că un acord cu instituţia internaţională este singurul care poate oferi guvernului spaţiu fiscal pentru celelalte măsuri cuprinse în programul său, menite să reducă costurile sociale ale crizei şi să relanseze economia. Premierul Boc a declarat că în următoarele două săptămâni va fi luată o decizie referitoare la posibila încheiere a unui acord cu FMI. El a spus că dacă vom lua un credit de la FMI suntem obligaţi să cerem acordul UE, în timp ce invers, adică la un împrumut de la Comisia Europeană, nu e nevoie de un acord al Fondului. Însă consilierul premierului Ionuţ Popescu consideră că ar fi de preferat un acord cu FMI şi dacă luăm bani de la Comisia UE.

OPINIE

Indicatorii care arată evoluţia crizei economice în România

Analistul financiar Bogdan Baltazar consideră că evoluţ ia crizei în România poate fi urmărită prin prisma unor domenii-cheie:

• Şomajul pe tot anul şi evoluţia lunară
• Numărul falimentelor
• Restanţele la credite, care, potrivit datelor BNR, au crescut de la 1,7 miliarde de lei, în iulie 2008, la aproape 3 miliarde de lei, în decembrie
• Preţurile caselor
• Numărul locuinţelor executate de bănci. Din cauza deprecierii leului şi a concedierilor, o parte dintre clienţi nu îşi mai pot achita creditele ipotecare. Una dintre soluţiile propuse de bănci pentru a evita executarea silită a acestora este prelungirea termenului de întârziere la plata ratelor de la 90 la 120 sau 150 de zile.
• Numărul apartamentelor noi construite şi vândute

CORUPŢIE ŞI INCOMPATIBILITĂŢI

România bate pasul pe loc la capitolul justiţie Raportul SAR trage un semnal de alarmă în domeniul justiţiei, unde România riscă să piardă o parte din fondurile europene pentru infrastructură. Experţii atenţionează autorităţile să nu neglijeze reforma din justiţie.

În opinia analiştilor, guvernul nu trebuie să aloce toate resursele, de oameni, timp şi bani, pentru rezolvarea necazurilor economice, ci să se ocupe şi de lupta împotriva corupţiei.

Premierul Emil Boc a declarat ieri, la lansarea raportului, că va face toate demersurile necesare pentru desecretizarea tuturor contractelor care vizează resursele minerale ale României, făcând referire la contractul cu firma Sterling Resources, subiect mult dezbătut în ultima perioadă.

„Am luat decizia desecretizării documentelor privind concesiunea către Sterling. Voi face demersuri pentru desecretizarea tuturor contractelor care vizează utilizarea resurselor publice, astfel încât să nu mai existe contracte secretizate care să vizeze bogăţiile publice“, a declarat şeful guvernului.

Dosarele lui Năstase, pată neagră în faţa UE Potrivit raportului SAR, niciunul din dosarele pe care Agenţia Naţională de Integritate le-a finalizat şi le-a înaintat, în 2008, instanţelor sau Parchetelor competente nu a primit un verdict final.

Iar faptul că dosarele lui Adrian Năstase şi ale lui Şerban Mihăilescu stau blocate în parlament încalcă obligaţiile referitoare la justiţie asumate prin Tratatul de Aderare la UE.

Conform SAR, reprezentanţii autorităţilor locale se află deseori în situaţii de incompatibilitate şi sunt o sursă de corupţie şi clientelism politic.

Pentru o responsabilizare a politicienilor, analiştii chestionaţi de SAR recomandă ca toţi angajaţii din sectorul public care gestionează programe de finanţare să-şi depună declaraţii de avere. (Ana Bâtcă)