Sistemele de securitate ale băncilor pot fi subiectul unui film cu jaf. Pelicula ar dura maximum trei minute, atât cât le-ar lua unor profesionişti să spargă o bancă.
Unităţile bancare sau oricare instituţie din România în care se lucrează cu mulţi bani lichizi au devenit pentru atacatori, înarmaţi de multe ori cu jucării, ţinte foarte uşor de prădat. Asta pentru că, în ultimii ani, sediile de bănci au apărut în orice cartier, fără ca managerii să le asigure cu sisteme de protecţie avansate care să prevină furturile sau abuzurile chiar din partea angajaţilor.
Unităţile mici nu beneficiază de o securitate complexă, ci doar de sisteme de alarmă obişnuite, detectoare de fum şi un bodyguard.
Controale făcute degeaba
Membrii Asociaţiei Băncilor din România au luat în calcul, ieri, posibilitatea adoptării unor măsuri riguroase de siguranţă, în urma incidentului petrecut vineri la Cluj, când două persoane înarmate care purtau cagule au lovit paznicul instituţiei şi o casieră, apoi au sustras 246.000 de lei din casierie.
Preşedintele Asociaţiei, Radu Gheţea, a declarat pentru Mediafax că băncile au început să analizeze dacă trebuie să ia măsuri suplimentare de siguranţă. De cealaltă parte, chestorul Poliţiei Capitalei, Marian Tutilescu, a afirmat că, din cele 3.000 de unităţi verificate de poliţie în decembrie anul trecut, doar 70 aveau sisteme de protecţie avansată. Deşi acesta a înaintat avertizări, un alt control efectuat în luna ianuarie a dovedit faptul că niciuna dintre instituţiile atenţionate nu a luat măsuri suplimentare.
Occidentul se asigură riguros
Băncile din celelalte ţări ale comunităţii europene sunt prevăzute cu sisteme de alarmă cu senzori în interiorul caselor de bani. Aceşti senzori, sensibili la orice mişcare, avertizează în cazul unor lovituri puternice, deplasări pe verticală sau orizontală a seifurilor, precum şi în cazul simplelor înclinări. Mai mult, băncile din străinătate se apără cu vibraţii de amplitudine mare, la temperaturi de peste 60 de grade Celsius, dar şi de până la -50 de grade Celcius. Primii suspecţi de la Cluj
Poliţiştii clujeni au întocmit, ieri, un cerc de suspecţi ai jafului de la Cluj, care îi are în frunte pe membrii unei grupări din Mănăştur, condusă de Ovidiu Cucuruzan. Între 2006 şi 2007, ei au atacat mai multe magazine non-stop şi, sub ameninţarea unor pistoale, au furat mai multe mii de lei.
Unul dintre atacuri s-a produs la magazinul Elso, la trei sute de metri de locul unde s-a petrecut jaful de la Banca Transilvania. Casieriţa a fost bătută cu cruzime, fiindu-i provocat un traumatism cranio-cerebral. De altfel, toate jafurile clanului au avut loc într-un perimetru de un kilometru pătrat în jurul sediului băncii.
În ciuda probelor adunate de poliţişti, membrii grupării lui Cucuruzan au fost condamnaţi, în luna iulie a anului trecut, de Judecătoria Cluj, la pedepse cu suspendare.
HOŢI ÎN COMUNISM
Banca Naţională, prădată în zori
- Jaful de la Cluj a fost asemănat cu o altă hoţie, intrată în istoria comunistă a Băncii de Stat a Republicii Populare Române. La ora 8.00, pe 28 iulie 1959, patru bărbaţi şi o femeie, înarmaţi şi mascaţi, au prădat maşina băncii şi au luat câţiva saci cu bani, 1.686.000 de lei, echivalentul pe atunci a 250.000 de dolari, şi i-au încărcat într-un getax. Atacatorii au putut opera lejer, pentru că maşina băncii nici nu avea încuietoare.
- Protagoniştii jafurilor bancare au fost, în multe cazuri, angajaţi ai unităţilor respective, împătimiţi ai jocurilor de noroc, sau, simplu, victime ale banului. Un exemplu ar fi Cătălin Robert Pascu, directorul unei sucursale Bancpost şi un client fidel al cazinourilor bucureştene, care, după ce a dezactivat sistemul de alarmă al instituţiei, a plecat acasă cu peste 100.000 de euro, în ianuarie 2008. În aceeaşi lună, banca Transilvania din Floreşti a fost victima unui individ, care a tăiat zidul în dreptul seifului şi a luat 197.000 de lei, 9.000 de euro şi 3.000 de dolari. Bărbatul s-a predat poliţiei şi, după ce a fost arestat, s-a spânzurat.
Citiți și: