Raed Arafat crede că mentalităţile se vor schimba doar prin exemplul unor doctori implicaţi, dar şi „explicând şi aplicând sancţiuni“.

Raed Arafat, medicul palestinian care, în anii ’90, a adus SMURD în România, este unul dintre oamenii cheie ai Ministerului Sănătăţii care au rezistat după schimbarea ministrului. De aproape doi ani a lăsat munca de teren la Târgu-Mureş pentru un birou de la etajul cinci al ministerului. "În unităţile de urgenţă nu mai e altfel decât în ţările europene. De-acum, e rândul medicilor să-şi facă datoria", a declarat acesta.

De aici speră să reformeze sistemul de urgenţă din România, ca apoi să se întoarcă pe teren. Îşi dă ca termen doi-trei ani ca să facă sistemul să funcţioneze atât de bine încât cetăţenii din ţara de adopţie să nu-şi mai rezolve problemele de sănătate la televizor.

Muncă după algoritm şi proceduri

Raed Arafat a reuşit ca în cei 27 de ani de când se află în Romania să câştige admiraţia tuturor, mai ales pe cea a oamenilor simpli, care nu mai au încredere într-un sistem medical corupt şi cu medici slab pregătiţi. Numele lui este asociat cu siguranţa şi salvarea.

A fost blamat pentru măsurile radicale recente pe care le-a luat la Slatina şi la Satu-Mare, dar convingerea lui este că performanţa în medicină nu se obţine prin toleranţă faţă de eşecurile medicilor de la urgenţă. „Unii medici au înţeles ce au de făcut şi sunt exemple bune în unităţile de primiri urgenţe în care lucrează. În altele, încă nu s-a priceput. Medicii nu trebuie să facă altceva decât să lucreze după algoritm şi proceduri“, spune el.

Despre mentalităţile doctorilor români, care triază pacienţii după statutul lor social, Raed Arafat crede că se vor schimba doar prin exemplul unor doctori implicaţi, dar şi „explicând şi aplicând sancţiuni“. În ultimii ani, în medicina de urgenţă s-au făcut in vestiţii majore în infrastructură şi dotare.

„În unităţile de urgenţă nu mai este altfel decât în alte ţări europene. Poate că ne lipsesc anumite echipamente de înaltă performanţă, dar nu unele extrem de necesare. De-acum, e rândul medicilor să-şi facă datoria“, spune cu apăsare medicul Raed Arafat. Acesta speră ca, în curând, să schimbe situaţia inclusiv în oraşele mici. „Avem un proiect prin care spitalele mici vor primi echipamente de bază pentru resuscitare. Chiar dacă în acele spitale nu există medici specialişti în medicina de urgenţă, cei de alte specializări vor fi pregătiţi să acorde primul ajutor“, spune acesta.

Numărul doctorilor specializaţi în medicina de urgenţă a rămas încă foarte mic, întrucât mulţi rezidenţi au abandonat-o de-a lungul timpului pentru a se orienta către specializări mai bănoase. „Acum am reuşit să reducem drastic transferurile, iar numărul rezidenţilor a crescut“, mai spune Raed.

Deşi în ultimii doi ani a avut mai mult o muncă de birou, Raed Arafat nu lucrează mai puţin decât înainte, când ieşea pe teren. Ziua lui de lucru începe di mineaţa la 9.00 şi se termină seara după 22.00. „Munca în birou mi se pare mai dificilă, pentru că eu eram obişnuit cu acţiunea, iar satisfacţiile erau imediate, însă nu pot să uit cum sufeream pentru că oameni care nu lucraseră niciodată în urgenţă impuneau reguli fără sens“, consideră Raed Arafat.

Nu a renunţat definitiv la „te ren“ şi a lucrat inclusiv în noaptea dintre ani, alături de colegii de la SMURD Târgu-Mureş. O dată pe săptămână ori la două săptămâni, merge în oraşul care l-a făcut celebru. Face gărzi şi le predă studenţilor de la Medicină. „Acum, este mai mult un hobby. Cel mai mult îmi lip seşte activitatea din teren“, spune el.

Evadare la cinema

Obosit după o zi de muncă, Raed Arafat mărturiseşte că uneori, seara, mai „evadează“ la cinema. „Fug să văd câte un film la mall. Cel mai mult mi-a plăcut «Man of Honor», dar mă atrag şi filmele SF. Mă ajută să văd în viitor“, spune zâmbind Raed. Ascultă muzică new-age şi îi place romanul „Pescăruşul“, de Livingstone. Prieteni de-ai săi povestesc că i s-au propus funcţii mai importante decât cea de subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii, însă le-a refuzat. Principiile sunt cele care îl opresc să intre în politică.

„Pentru Raed nici nu cred că ar fi importantă funcţia. El doreşte să-şi ducă proiectele pe medicină de urgenţă la bun sfârşit“, crede medicul Warga Enayati, director al Centrului Medical Unirea şi fost coleg de facultate cu Raed Arafat.

„Politica lui este politica lui Hipocrate“, apreciază şi medicul Ardeshir Vahidi, un alt coleg de facultate de la Cluj. Apropiaţii îl asea mănă unui călugăr care, în loc să se retragă la mănăstire, a ales să îl slujească pe Dumenzeu chiar prin profesia sa.

Are 45 de ani, este necăsătorit, nu are copii şi toată viaţa lui este legată strict de profesie. „Unii ar spune că este nebun pentru că şi-a dedicat viaţa medicinei de urgenţă, dar eu cred că este făcut să slujească oamenii“, mărturiseşte medicul Ardeshir Vahidi.

Nu ştie să spună „nu“. Este un „yes-man“

Pentru că nu se poate detaşa de munca lui, întâlnirile cu prietenii sunt din ce în ce mai rare. „Raed nu ştie să spună «nu», atunci când vine vorba despre profesie. Este un «Yes-man!», glumeşte Ardeshir Vahidi.

Cei care îl ştiu de mult timp pe Raed îşi aduc aminte că la începuturile SMURD-ului umbla cu două walkie-talkie după el şi dormea tot timpul lângă telefon.

„Casa de la Mureş îi era plină de branule şi alte instrumente de ATI. Dacă s-ar fi căsătorit, ar fi fost imposibil să-şi împartă viaţa cu cineva în ritmul acesta. Fără nebuni ca el, lucrurile s-ar fi oprit la Târgu-Mureş“, crede Ardeshir Vahidi.

A învăţat limba greacă de la colegii din facultate

Din 1981, când l-au cunoscut la facultate, şi până acum, Raed nu s-a schimbat prea mult, cred prietenii. „Aşputea spune doar că s-a îngrăşat cam tare“, îl ironizează prietenul său Warga Enayati. Colegii povestesc despre el că şi în facultate era un student mai aparte, capabil să muncească până la epuizare.

Era mai mult un autodidact, se contrazicea cu profesorii, învăţa din manualele româneşti în paralel cu cele aduse din străinătate. „Prost n-a fost, dar încă de pe atunci a avut probleme cu sistemul“, glumeşte fostul său coleg Warga Enayati.

Vechii săi prieteni îi recunosc nu doar pasiunea pentru cărţile de medicină, ci şi talentul deosebit pentru limbi străine. „În căminul în care stăteam noi erau mulţi studenţi greci.

A învăţat să vorbească greaca de la ei. A prins-o aproape din zbor. Arabă, franceză, engleză vorbea deja foarte bine. Nu ştiu dacă se mai pricepe la germană?!“, spune Warga Enayati.

MĂRTURIE

„Spun cu mâna pe inimă că nu a luat niciodată şpagă“

Medicul palestinian a rămas în România cu gândul de a pune un sistem pe picioare. În Palestina, unde apele sunt tot timpul tulburi, iar viaţa oamenilor este ameninţată permanent de conflicte, proiectele de anvergură ar fi fost mai greu de construit. „În România, impactul a fost mai mare“, crede Raed.

Sunt deja 11 ani de când nu a mai mers în Palestina, iar pe mama sa a văzut-o ultima oară în Iordania. Au fost şi vremuri mai bune. Când era student la Cluj, reuşea să ajungă în ţara copilăriei sale an de an, acum vede imagini de acolo mai mult la televizor. „În ultima perioadă, am urmărit să văd ce se întâmplă acolo cu conflictul. Eu nu pot să fiu de acord cu violenţa. Pentru un om care e învăţat să facă totul până în ultima clipă ca să salveze viaţa unei persoane nu e uşor să vadă cum se duc 10-20-30 de suflete dintr-o dată, fiindcă unul a detonat o bombă. Pacea este ieftină, nu costă nimic!“, mărturiseşte Raed.

„Este întruchiparea legământului lui Hipocrate“

Nebunia cu medicina a început de la 14 ani, în oraşul Nablus, cu străduţe mici şi înguste, cu case vechi, din piatră, aşa cum nu mai întâlneşti nicăieri. Aici a fost pentru prima oară voluntar în spital, la vârsta adolescenţei. „Vecinul meu era directorul spitalului din Nablus, iar fratele profesorului de matematică era comandantul pompierilor, aşa că, la 16 ani, ştiam deja că vreau să urmez medicina de urgenţă“, îşi aduce aminte Raed. Tatăl său nu era de acord pentru că dorea să-l facă inginer, însă încăpăţânarea-i caracteristică şi-a spus până la urmă cuvântul.

De la tatăl său a moştenit caracterul perfecţionist. „Tatăl meu era un om foarte cunoscut şi foarte apreciat în oraş, avea numeroase relaţii şi călătorea mult peste hotare“, se destăinuie Raed. Născut într-o familie bogată, Raed a primit o educaţie nobilă şi castă, povestesc prietenii. Tatăl său, un prosper om de afaceri, care deţinea o fabrică de ulei, nu i-a lăsat moştenire doar bani, ci şi o educaţie frumoasă.

„În Orient, există mult respect pentru oamenii în vârstă. Nu este ca în România. Raed asta a învăţat: să fie corect, loial, să-i respecte pe cei mai în vârstă, să fie deschis cunoaşterii şi să se detaşeze de lumea materială. El este pentru mine întruchiparea legământului lui Hipocrate şi cred că singurul doctor din România despre care pot să spun cu mâna pe inimă că nu a luat niciodată şpagă“, îl descrie Ardeshir Vahidi, fost coleg de facultate.

• PRO Rezidenţii nu mai abandonează Urgenţa

  Nu doar prietenii au cuvinte de laudă la adresa lui, ci şi cei cu care a avut o relaţie strict pro fe sională. Şeful SMURD Bucureşti, doctorul Bogdan Opriţa, îl apreciază pentru puterea sa de muncă fantastică, pentru zecile de proiecte pe care le-a atras în România, pentru faptul că a reuşit să-i facă pe rezidenţi să nu mai abandoneze această specialitate. „Din 1990 şi până acum, este primul an când nu mai avem niciun abandon în medicina de urgenţă. Înainte era doar o trambulină către alte specializări, acum se pare că a început să însemne ceva. Rata de abandon a fost cândva de 60%“, povesteşte şeful SMURD Bucureşti.

• CONTRA

  Contestat de fostul şef al Ambulanţei Bucureşti

  Printre contestatarii lui Arafat se numără Ovidiu Cismaru, fost şef la Ambulanţa Bucureşti, şi Sorin Oprescu, actualul primar al Ca pitalei. „Arafat crede în am bu lanţa cu pompieri, eu în cea cu medici. Între noi sunt diferenţe de men talitate“, spune Cismaru. Acesta l-a acuzat pe Arafat că ur mă reşte să subordoneze Ambulanţa serviciului SMURD.

  Conflictele cu Sorin Opres cu au început atunci când actualul primar al Bucureştiului a încercat să promoveze un sistem propriu de intervenţie medicală de urgenţă, sistem pe care Arafat l-a dezaprobat. Acesta susţinea că privatul nu are ce căuta în urgenţă, Oprescu era de părere că serviciile publice şi cele private pot coexista.

ÎNCEPUTURILE

„Să vină Arafat cu ambulanţa!“

ARHIVĂ. Raed Arafat (în centru), fotografiat în urmă cu 19 ani

Raed Arafat a venit în România la 16 ani, pentru a urma doi ani mai târziu Facultatea de Medicină. După absol vire, a pierdut locul pentru o listă din Franţa, aşa că s-a hotărât să rămână în România şi să pună bazele unui serviciu de urgenţă. La Cluj a fost tratat cu ostilitate, aşa că a mers la Târgu-Mureş, unde a sperat să dea de o atmosferă ceva mai liberală. Cu banii moşteniţi de la tatăl său şi-a cumpărat o maşină pe care a tran s format-o în ambulanţă, iar pe el în parapompier. Deşi reuşea să aducă bolnavii la spital, după acordarea primului ajutor, la spital era refuzat de medicii din secţii. A găsit însă şi aliaţi: profesorul de ATI Mircea Chioran, de la Spitalul Judeţean Mureş, şi şeful de la pompieri, co lo nelul Liviu Micu.

Aceştia au înţeles cât de necesar era un serviciu de urgenţă şi l-au ajutat, cu riscul de a-şi pierde locul de muncă. Arafat a câştigat rapid şi încrederea popula ţiei. Pe cât începuse să fie de detestat de colegi şi de autorităţi, pe atât era apreciat de oamenii simpli. Când solicitau o ambulanţă, oamenii cereau „să vină Arafat“. Nu doar că maşina ajungea la timp, dar le şi asigura la faţa locului asistenţă medicală. Mai mult, oamenii nu puneau nimic în buzunarul medicului. Datorită lui Arafat, medicina de urgenţă a început să se schimbe, iar în ultimii ani a suferit mo dificări majore. SMURD-ul s-a extins de la 7 la 22 de judeţe, plus în Bucureşti, ambulanţele nu mai întârzie la fel de mult, numărul rezidenţilor pe urgenţă a crescut.

CITIŢI ŞI:

Încă un om a murit din neglijenţa medicilor

Spitalul, ultimul drum

DEZBATERILE EVZ:

Cât de bolnavă e sănătatea românească?

România, internată în stare gravă?

CAMPANIILE EVZ:

Spitalul dăunează grav sănătăţii

Şpaga din spitale