Pe 7 februarie 1992, Tratatul de la Maastricht a marcat "o nouă etapă în procesul de creare a unei uniuni din ce în ce mai strânse între popoarele Europei, în care deciziile să fie luate cât mai aproape posibil de cetăţeni", după cum este argumentat în articolul A din document.
Entitatea europeană a cărei construcţie începuse de la finele anilor '57, Comunitatea Economică Europeană (CEE), avea să fie înlocuită în 1992, de Uniunea Europeană, devenind, pe lângă o construcţie cu accente preponderent economice, una care a inclus şi priorităţi politice şi sociale.
Odată cu semnarea şi intrarea în vigoare a tratatului, au apărut unele dintre cele mai importante inovaţii la acest nivel, prin introducerea monedei unice, a uniunii economice şi cetăţeniei europene.
Obiectivele Uniunii Europene, conform tratatului de la Maastricht:
• promovarea unui progres economic şi social echilibrat şi durabil; • afirmarea identităţii acesteia pe scena internaţională; • întărirea protecţiei drepturilor şi intereselor cetăţenilor din statele membre prin instituirea unei cetăţenii a Uniunii; • dezvoltarea unei cooperări strânse în domeniul justiţiei şi afacerilor interne; Arhitectura actuală a Europei a fost realizată prin strategii elaborate în direcţia unei unităţi pe cele trei planuri, economic, politic şi social, între statele membre. Astfel, au fost instituite principiile liberei circulaţii ale persoanelor, bunurilor şi capitalurilor, cele mai importane măsuri luate în acest sens constând în eliminarea taxelor vamale şi politici comune pe toate domeniile economice. În ceea ce priveşte instituţiile Uniunii Europene, conform textului tratatului, acestea sunt reprezentate de "un Parlamentul European, un Consiliu, o Comisie, o Curte de Justiţie şi o Curte de Conturi", ale căror atribuţii au fost trasate tot în cadrul Tratatului de la Maastricht.
Ce este un cetăţean european? Odată cu aderarea României la UE, în cadrul ultimului val din 2007, românii au dobândit şi statutul de cetăţeni europeni. Acesta le-a permis să circule fără restricţii în statele membre UE, să-şi voteze reprezentanţi în cadrul Parlamentului European şi să adreseze petiţii Parlamentului European. Din 2007, românii mai pot beneficia de protecţia autorităţilor diplomatice ale altor state membre, dacă solicită acest sprijin în momentul în care se află pe teritoriul unor state din afara UE şi în cadrul cărora România nu are misiuni diplomatice.
În acest moment, UE are 27 de state. După 1992 au aderat mai mult de jumătate din numărul total al membrilor, respectiv 15, printre care şi România, în ultimul val. Restul statelor membre au aderat pe parcursul ultimilor 50 de ani, din momentul creionării primelor trăsături ale acestei entităţi.
În timpul vechii structuri, CEE, au aderat Belgia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg, Olanda, 1958. Acestea sunt şi membrii fondatori ai CEE. Ulterior, s-au mai alăturat:
• Danemarca, Irlanda, Regatul Unit (1973) • Grecia (1981) • Portugalia, Spania (1986) • Austria, Finlanda, Suedia (1995) • Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Ungaria (2004) • România şi Bulgaria (2007)
Recomandările noastre
