România riscă să piardă o parte din banii europeni din cauza încălcării regulilor financiare privind deficitul bugetar.

Deficitul bugetar excesiv de 5,2% din PIB al României ar putea atrage monitorizarea strictă a Comisiei Europene (CE) şi chiar suspendarea parţială sau totală a fondurilor structurale. Acest lucru s-ar putea întâmpla dacă oficialii de la Bucureşti nu vor lua rapid măsuri pentru a corecta problema.

O decizie a CE privind declanşarea procedurii de deficit excesiv împotriva României ar putea fi luată pe 18 februarie şi adoptată în Consiliul miniştrilor de finanţe (ECOFIN) în luna aprilie, întrucât deficitul înregistrat depăşeşte cu peste două puncte procentuale limita maximă admisă, de 3%, din PIB. Valoarea fondurilor structurale şi de coeziune alocate pentru România până în 2013 se ridică la 19,7 miliarde de euro.

Orban: mai sunt date de analizat

Ieri, comisarul european Leonard Orban a subliniat că analiza finală a Comisiei nu a fost încă făcută. „Săptămâna trecută sau acum două săptămâni, experţii Direcţiei generale responsabilă pentru această problematică au fost la Bucureşti, au analizat aceste chestiuni, vor fi analizate şi alte elemente şi programul de convergenţă pe care partea română va trebui să-l transmită zilele următoare către Comisia Europeană şi abia ulterior se va finaliza această analiză“, a precizat Orban.

El a subliniat totodată că la nivelul UE există o criză financiară şi economică, iar Comisia va ţine cont de condiţ iile actuale şi va analiza dacă deficitul excesiv a fost cauzat de această criză sau de „cheltuielile imprudente“ bugetare. În decembrie 2008 însă, comisarul european pentru afaceri monetare, Joaquin Almunia, a subliniat că va accepta, fără să sancţioneze, o depăşire de doar câteva zecimale a limitei de 3% din PIB, numai pentru un an şi doar în condiţiile unei încetiniri substanţiale a creşterii economice.

Mai multe ţări membre, în situaţia României

Declanşarea procedurii de deficit excesiv împotriva unei ţări nu este echivalentă cu o penalizare, afirmă europarlamentarul Daniel Dăianu. Totuşi, statele aflate în această situaţie vor fi „luate în vizor“, ne-a spus el. Adevăratul risc nu este însă o penalizare din partea Comisiei Europene, ci dificultatea cu care ne vom reveni din criza economică.

Fostul ministru de finanţe Daniel Dăianu afirmă că, în aceste condiţii de criză, situaţia trebuie nuanţată, deoarece deficitele vor fi foarte mari şi în cazul unor state precum Germania, Franţa, Irlanda, Grecia, Portugalia sau Spania. O responsabilitate mare îi revine, în acest context, guvernului. Proiectul de buget trebuie să conţină o estimare realistă a deficitului bugetar, consideră Dăianu. În opinia sa, o prognoză apropiată de realitate se situează în jur de 3% din produsul intern brut (PIB). Totuşi, nu trebuie tăiat foarte mult nici din cheltuielile publice, deoarece această mişcare ar lăsa multe firme private fără comenzi.

„Aş cere o păsuire din partea sindicatelor. Trebuie să existe o înţelegere. Dacă tragem de acest buget, ne tăiem craca de sub picioare“, susţine europarlamentarul liberal. Alte măsuri necesare sunt asigurarea liniilor de finanţare ale băncilor româneşti, precum şi încheierea unui acord de împrumut cu instituţiile financiare europene şi, eventual, cu Fondul Monetar Internaţional (FMI).

FMI ne vede în recesiune

Delegaţia FMI, care şi-a încheiat recent misiunea la Bucureşti, a recomandat Băncii Naţionale (BNR) să ţină inflaţ ia în ţintele stabilite şi să reducă dezechilibrele din sistemul bancar. Experţii FMI estimează că România va intra în recesiune în 2009, iar deficitul se va situa peste ţinta de 2% anunţată de guvern.

„Implementarea fermă a politicilor guvernamentale este esenţială pentru restabilirea încrederii publice şi a creşterii economice. Reformele structurale trebuie să fie reîncepute pentru a majora productivitatea economiei“, se arată în recomandările FMI.

Premierul Emil Boc a declarat, ieri, că guvernul va discuta cu oficialii Comisiei Europene despre o eventuală decizie de declanşare a procedurii de deficit excesiv. „Sperăm ca acest lucru să nu se întâmple“, a spus şeful executivului.

Potrivit unui raport guvernamental, citat de Mediafax, executivul va împrumuta peste un miliard de euro din surse externe în acest an pentru a acoperi o parte din deficitul bugetar de 11,78 miliarde de lei. REGULAMENT Ce înseamnă procedura de deficit excesiv

Declanşarea procedurii de deficit excesiv în cazul unui stat, decisă de Consiliul miniştrilor de finanţe, la propunerea CE, presupune în primul rând o monitorizare atentă a cheltuielilor bugetare şi a măsurilor luate pentru corectarea deficitului.

Din momentul în care Consiliul stabileşte existenţa unui deficit excesiv şi face o serie de recomandări, sub aspect bugetar şi fiscal, statul în cauză are la dispoziţie şase luni pentru a adopta măsuri concrete.

În recomandările sale, Consiliul va cere statului să reducă deficitul excesiv cu cel puţin 0,5% din PIB în fiecare an. Recomandările pot fi modificate, în condiţiile unor circumstanţe economice cu efecte nefavorabile asupra cheltuielilor bugetare. Procedura de deficit excesiv prevede şi amenzi, dar numai în cazul statelor care fac parte din zona euro. În cazul în care nu urmează recomandările Consiliului, România riscă în schimb suspendarea parţială sau totală a fondurilor de coeziune.

În 2005, comisarul european Joaquin Almunia a avertizat Ungaria că această sancţiune este luată în considerare, după ce oficialii de la Budapesta au ignorat recomandările Comisiei şi au permis creşterea deficitului bugetar, deja excesiv.