Serghei Gorbunov - principalul suspect în cazul dublului asasinat de la Braşov - a fost eliberat din închisoare după modelul „Omar Hayssam“: un medic-legist, acum pensionar, a dat un verdict, iar procurorul de caz, Marius Vlădoianu, a susţinut în faţa instanţei eliberarea inculpatului.

Aşa arată o parte dintre documentele din dosarul întocmit pe numele lui Gorbunov, intrate în posesia reporteri lor EVZ, actele scoţând la iveală „amabilitatea“ cel puţin ciudată a celui care ar fi trebuit să se lupte pentru a-l păstra pe basarabean după gratii. Astfel, potrivit înscrisurilor, interlopul a formulat mai multe cereri de eliberare condiţionată, toate având acelaşi motiv medical: glaucomul.

• Pe 5 decembrie 2007, Tribunalul Dolj a respins cererea lui Gorbunov, motivând că problema medicală putea fi rezolvată sub pază din cauza pericolului social extrem de mare al infractorului. În acea şedinţă de judecată, procurorul Marius Vlădoianu a susţinut însă eliberarea basarabeanului, bazându- se pe raportul medical care nu oferea însă ca unică soluţie punerea în libertate.

A urmat apoi o cerere de eliberare condiţionată discutată de aceeaşi instanţă pe 26 martie 2008. Atunci, procurorul de şedinţă Marin Jieanu - unul dintre colegii lui Vlădoianu - le-a cerut judecătorilor să respingă cererea basarabeanului. Lucru pe care, de altfel, instanţa l-a şi făcut.

• Surpriza a venit apoi pe 5 mai 2008, ziua norocoasă a lui Serghei Gorbunov. Magistratul Maria Nicola a admis solicitarea acestuia, pe baza aceloraşi acte medicale respinse de alţi doi colegi ai săi. Şi de această dată, procurorul Vlădoianu a fost de acord cu eliberarea lui Gorbunov.

Basarabeanul nu este însă la „prima tentativă“ de eliberare din motive medicale. În februarie 2007, când era încarcerat la Penitenciarul Codlea, Serghei Gorbunov a solicitat eliberarea condiţionată în baza unui act medical care arăta că suferă de „nevralgie intercostală lumbago-cronică şi furunculi“. Judecătorii braşoveni i-au respins însă cererea.

Vlădoianu, două dosare la DNA

Ieri, atât judecătoarea Nicola, cât şi procurorul Marius Vlădoianu au fost apăraţi de colegi, care au arătat că aceştia „s-au conformat obligaţiilor de serviciu“. Opiniile magistraţilor craioveni nu sunt împărtăşite însă şi de superiorii acestora din Capitală. Pe de altă parte, surse judiciare au precizat că procurorul Vlădoianu este cercetat de anchetatorii anticorupţie, nu în unul, ci în două dosare penale.

Până şi şeful Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), Ioan Băla, a fost unul dintre cei care a pus la îndoială competenţa celor doi.

În plus, şeful ANP a confirmat faptul că au mai existat cazuri de deţinuţi operaţi de glaucom în spitalele- penitenciar. „Inclusiv la Penitenciarul Craiova a mai existat un caz în care un deţinut a acuzat afecţiuni apropiate (...), dar în urma examenului de specialitate medicii au decis că se impune doar tratarea acestuia, fără operaţie“, a conchis Băla.

Zeci de persoane audiate

Între timp, ancheta în cazul dublului asasinat de la casa de schimb valutar din Braşov s-a extins, procurorii verificând declaraţiile date presei de mai mulţi sportivi care-l plasează pe Serghei Gorbunov într-o sală de sport, la momentul comiterii atacului. Oamenii legii spun însă că este posibil ca basarabeanul să fi părăsit sala doar pentru a comite atacul.

Şi asta, pentru că distanţa dintre sală şi casa de schimb valutar este de nici 300 de metri, putând fi parcursă în doar câteva minute. (A colaborat Ovidiu Eftimie) MĂRTURII

Urmărit general, la sală cu poliţiştii Deşi figura pe pagina de internet a Poliţiei Române la rubrica „most wanted“, Serghei Gorbunov nu avea nicio problemă să apară în Braşov, în cluburi şi în hipermarketuri, să se antreneze la aceeaşi sală cu poliţişti şi să se lase filmat, în direct, la ore de maximă audienţă, la înmormântări.

Cel puţin aşa reiese din declaraţiile mai multor martori care l-au văzut în nenumărate rânduri pe Gorbunov, în locuri publice, în ultimele două luni, perioadă în care acesta era căutat de oamenii legii.

„La aceeaşi sală de sport (din apropierea casei de schimb valutar - n.r.) veneau şi vreo doi-trei poliţişti, dar la fitness, nu la k-boxing“, a declarat, ieri, Ninel Ianculescu, cel care i-a furnizat un alibi lui Gorbunov.

„În urmă cu două săptămâni, l-am văzut pe Serghei la televizor, pe toate posturile. A fost la Zărneşti, la în mormântarea lui Cătălin Ştefan Crăciun, fostul sportiv braşovean împuşcat în Spania“, a adăugat un apropiat al basarabeanului.

OPINIA SPECIALIŞTILOR Brăţările de monitorizare, o soluţie

Mai mulţi specialişti în Drept contactaţi de EVZ susţin că autorităţile din România puteau evita cazul „Gorbunov“. O prevedere în vigoare din Codul de Procedură Penală le oferă autorităţilor posibilitatea să ştie în orice moment unde se află un infractor eliberat condiţionat şi dacă acesta întârzie la întoarcerea în penitenciar. Problema este că această prevedere nu poate fi pusă în aplicare.

• Concret, art. 160 indice, alineatul 3 din Codul de Procedură penală spune că organul judiciar care a dispus măsura liberării condiţionate poate impune învinuitului sau inculpatului ca pe timpul liberării provizorii să respecte una sau mai multe obligaţii, printre care şi „să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere“. Adică, obiectele cunoscute în termeni populari drept „brăţări“.

Această prevedere a fost introdusă în Codul de procedură penală, printr-o ordonanţă de urgenţă prin care se arăta că dispoziţiile cu privire la obligaţia purtării sistemului electronic au intrat în vigoare de la 1 iulie 2007. „Nici Chiuariu şi nici Predoiu nu au fost interesaţi aproape deloc de această problemă. Acum ar fi fost utilă această brăţară“, spun specialiştii.

COMPORTAMENT DE MAGISTRAT

„Nu era seară să nu-şi bată copilul“ Judecătoarea Maria Nicola de la Tribunalul Dolj, cea care a decis eliberarea lui Gorbunov, nu poate constitui un model pentru absolvenţii facultăţilor de drept. Controversată pentru cel puţin două sentinţe (eliberarea lui Gorbunov şi a clanului „Pară“), aceasta nu este un model nici în viaţa personală, după cum o caracterizează nu doar vecinii de bloc, ci şi poliţiştii sau inspectorii de la Direcţia pentru Protecţia Copilului.

Aceştia spun că magistratul are un comportament agresiv, terorizându-şi, practic, băieţelul în vârstă de 13 ani. „Au fost perioade în care nu era seară să nu-şi bată copilul. Ţipetele băiatului se auzeau de la parter. (...) În plus, are uscătoria plină de arme“, povesteşte o vecină a judecătoarei de la Tribunalul Dolj.

Problemele familiale ale magistratului sunt confirmate şi de doi poliţişti de la Ordine Publică, care au fost chemaţi la uşa familiei Nicola chiar săptămâna trecută. „În urmă cu doi ani, băiatul familiei Nicola a fost adus la noi de pe stradă de poliţie. Luat de la familie de judecătorie, în cele din urmă copilul s-a întors la mama sa“, spune, la rândul său, Claudiu Medeluţ, purtător de cuvânt al DPC Dolj. Acesta a confirmat faptul că băieţelul avea urme de lovituri pe corp.

Ieri, purtătorul de cuvânt al Tribunalului Dolj, Laura Udrea, a recunoscut că judecătoarea Nicola a mai fost cercetată de CSM şi sancţionată cu diminuarea salariului cu 15 la sută pentru trei luni pentru „atitudinea nedemnă faţă de colegi şi refuzul nejustificat de a îndeplini sarcini de serviciu“. (Florin Băltăreţu)

Citiţi şi:

• Faceţi curăţenie în oraşul mafiei!
• EDITORIALUL EVZ: Românita, boala unei naţiuni
• SENATUL EVZ: Film cu proşti: Stan şi Bran evadaţi din puşcărie