Un articol publicat în urmă cu câteva săptămâni în revista "Espresso", din Italia, susţinea că unul dintre efectele acestei situaţii economice va fi întoarcerea cetăţenilor străini în ţările lor. Printre aceştia, un număr considerabil dintre cei peste 900.000 de români care locuiesc în acest moment în Peninsulă.

Sectorul construcţiilor din ţările cu comunităţile de români importante este cel mai afectat. Având în vedere numărul mare de emigranţi angajaţi în cadrul acestuia, este uşor de înţeles creşterea numărului de şomeri din ultimul an, mai ales în rândul străinilor.

Un alt element care a influenţat negativ situaţia românilor este legat de reorientarea strategiilor de pe piaţa de muncă a acestor ţări, prin acordarea priorităţii muncitorilor autohtoni, ceea ce a redus considerabil şansele românilor în obţinerea unui nou contract.

Numărul locurilor de muncă s-a redus cu câteva zeci de mii în ultimele şase luni. Dovada o constituie rata crescută a şomajului în ţări precum Spania, Italia, Marea Britanie, Franţa sau Germania, aceasta din urmă confruntâdu-se cu recesiunea.

Din Germania s-au întors nu numai românii din construcţii, dar şi doctori de diferite specializări, de la stomatologie, la ginecologie, întrucât cabinetele în care lucrau au făcut reduceri de personal sau au dat faliment.

Sărăcia de acasă vs. sărăcia din Occident 

Majoritatea românilor au plecat din ţară pentru a avea o situaţie financiară care să le permită un trai decent. O parte dintre ei a ajuns în alte ţări pentru a fi alături de familie, iar un procent redus a plecat pentru aventură şi dorinţa de a încerca ceva nou.

Acum se confruntă cu dilema situaţiei de a reveni în ţara din care au plecat şi în cadrul căreia se anunţă dificultăţi similare în obţinerea unui loc de muncă.

În acest context, alegerea de a rămâne în Occident sau de a reveni acasă are o miză foarte mare. De asemenea, din rândul românilor care lucrau cu acte în diferite ţări europene, mulţi au făcut credite ipotecare, ceea ce a dus la creşterea volumului de cheltuieli lunare pentru o familie. Toate aceste elemente le îngreunează acum şi mai mult situaţia.

Andrei Boboc a plecat în Italia în urmă cu cinci ani. În primele şase luni a lucrat într-un atelier auto, în care se mai aflau alţi trei români. După ce şi-a făcut actele s-a angajat pe şantiere din diferite oraşe din nordul Peninsulei.

"De câteva săptămâni îmi caut un nou loc de muncă. Şantierul pe care eram angajat a trebuit să reducă personalul la jumătate. Plănuisem ca în acest an să o aduc şi pe soţie aici, împreună cu copilul. Acum nu cred că vom mai face acest lucru, pentru că este prea riscant. Eu am să mai caut de muncă, dar dacă nu găsesc am să mă întorc în ţară. Nu vreau să ajung să îmi trimită soţia bani să mă întreţin. Nu pentru asta am plecat din România. În cel mai rău caz, dacă nici soţia nu va mai avea un loc de muncă, mă gândesc să mă mut la ţară, la părinţii mei, care au puţin pământ şi o casă destul de mare în care să locuim cu toţii", a spus acesta.

Familia Munteanu a plecat din Galaţi, în Spania, pe parsul ultimilor opt ani. La început a fost Radu Munteanu, capul familiei, după care a urmat nevasta, Mariana, şi cei doi copii, înainte de a intra la liceu. S-au stabilit în Alcala de Henares, în apropiere de Madrid, şi au făcut un credit pentru un apartament cu trei camere.

În acest moment Mariana Munteanu şi-a pierdut locul de muncă pe care îl avea la o întreprindere de la marginea oraşului. Opţiunea revenirii în ţară este aproape inexistentă, întrucât au rata la bancă, pe care un salariu în România nu ar putea să o acopere. În plus, au vândut apartamentul din ţară pentru a achita avansul la credit, astfel că, dacă ar reveni, ar trebui să închirieze şi o locuinţă.

Veşti proaste de la autorităţi

La începutul acestui an, ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, menţiona că numărul şomerilor va depăşi, în 2009, pragul de 500.000 de persoane. În plus, cu câteva săptămâni înainte de încheierea mandatului de premier, Călin Popescu-Tăriceanu afirma că peste 10% dintre românii emigraţi vor reveni acasă, ceea ce înseamnă aproximativ 300.000 de persoane.

În România, suma pe care un şomer o primeşte de la stat este de cel puţin 405 lei, aceasta diferind în funcţie de contribuţiile aduse la fondul de şomaj. Indemnizaţia se acordă, conform ANOFM, între şase luni şi un an, astfel:

• timp de 6 luni - pentru persoanele care au cotizat între 1-5 ani;
• timp de 9 luni - pentru cotizaţii între 5-10 ani;
• până la 12 luni - pentru persoanele care au cotizat peste 10 ani.

Care este, în opinia dumneavoastră, cea mai bună alternativă la problemele financiare ale românilor? Să continue să emigreze sau să rămână în ţară?

CITIŢI ŞI:

Românii, primii daţi afară de la Microsoft

Mai este bine să emigrezi?