Comisia de analiză a Constituţiei i-a oferit lui Băsescu mecanismul prin care să scoată, în 2010, PSD de la guvernare dacă va câştiga al doilea mandat: dizolvarea parlamentului.

O republică semiprezidenţială în care şeful statului să poată dizolva parlamentul şi rezultatul unui referendum să devină lege ar fi visul preşedintelui Traian Băsescu pentru viitorul mandat. Prima cărămidă a fost pusă ieri, prin lansarea în dezbatere a raportului Comisiei de analiză a Constituţiei, condusă de Ioan Stanomir.

Dacă parlamentul ar prelua în următoarele luni recomandările cu privire la mecanismul de dizolvare a parlamentului, următorul preşedinte care se va instala la Cotroceni ar urma să aibă în putere declanşarea fără impedimente a alegerilor anticipate.

Într-un al doilea mandat, Băsescu ar avea, după o astfel de Constituţie, toate frâiele să scoată PSD de la guvernare prin dizolvarea parlamentului la şase luni după reinstalarea în funcţie. Anticipate la discreţie şi a treia candidatură

Specialiştii consultaţi de Cotroceni au identificat în actuala Constituţie 23 de probleme majore au propus mai multe soluţii de revizuire, alegerea urmând să aparţină politicienilor. În privinţa dizolvării parlamentului, una din sensibilităţile cunoscute ale lui Băsescu, recomandarea merge însă în sens unic.

Comisia propune ca preşedintele să nu poată fi suspendat de parlament decât cu asumarea riscului dizolvării dacă referendumul îl reconfirmă în funcţie. În schimb, şeful statului ar avea la îndemână, într-o republică semiprezidenţială de tip francez, atribuţia dizolvării parlamentului. Singurele condiţii ar fi să nu o exercite în primele sau ultimele şase luni ale propriului mandat ori ale legislaturii, în timpul stărilor de mobilizare, de asediu, de război sau de urgenţă şi nu mai mult de o dată pe an.   Prin această manevră, în a doua jumătate a lui 2010, PSD ar putea fi scos de la guvernare. Dacă recurge la a doua dizolvare, declanşează practic şi alegerile prezidenţiale anticipate pentru restul de mandat, fără ca acest lucru să-i restricţioneze însă dreptul de a candida a treia oară.

Comisia nu clarifică dacă aceste minimandate s-ar considera complete sau dacă, dimpotrivă, pe modelul Ion Iliescu, nu l-ar împiedica pe preşedinte să candideze şi într-un alt ciclu electoral, cumulând în final mai mult de două mandate. „Nu ne-am pus această problemă“, spune Ioan Stanomir, preşedintele Comisiei. El precizează însă că „dizolvarea parlamentului nu este un act arbitrar al preşedintelui“, ci încadrat în „condiţii restrictive“, insistând că „raportul nu are ca obiectiv satisfacerea sensibilităţilor preşedintelui“. PDL: „Se poate aplica din următorul mandat“

Posibilitatea dizolvării parlamentului „în acord cu regimul“ a fost de altfel pe locul al doilea în lista de „zece elemente“ pe care Băsescu le-a declarat „în acord cu viziunea“ sa. „Eu am ales. Dacă vom continua să alegem un preşedinte care nu poate acţiona, vom nesocoti naţiunea“, şi-a explicat el opţiunea pentru regimul semiprezidenţial „clarificat“.

Potrivit premierului Emil Boc, guvernul e gata „să analizeze“ posibilitatea înaintării la preşedinţie a propunerii de declanşare a procedurii de revizuire a Constituţiei. Dacă proiectul elaborat în parlament va avea susţinerea a două treimi dintre aleşi şi va trece de referendum, „Constituţia revizuită se poate aplica în viitorul mandat prezidenţial“, a explicat PDL-istul Daniel Buda, preşedintele Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor.

ZECE PORUNCI

„Tablele“ lui Băsescu   După ce a arătat spre liberali că au întârziat „acest moment important“, preşedintele Băsescu a pus ieri cap la cap, cu Mircea Geoană şi Emil Boc alături, zece steguleţe roşii nelipsite într-o Constituţie pe sufletul său. Pe lângă „adoptarea unui regim semiprezidenţial coerent, definirea mecanismelor dizolvării legislativului, parlament unicameral şi eliminarea oricărui privilegiu al aleşilor care comit fapte penale“, şeful statului îşi mai doreşte „limitarea drastică a reglementării prin ordonanţe, un decupaj administrativ cu 9-12 judeţe sau regiuni şi o autonomie locală veritabilă“. Pe lista sa mai apar „recredibilizarea Curţii Constituţionale, introducerea referendumului obligatoriu pentru parlament, regândirea rolului şi a structurii CSM şi definirea clară a unor drepturi accesibile tuturor“.

RAPORT Curtea Constituţională a filosofilor şi politologilor Opţiunea între republica parlamentară, cea prezidenţială şi semiprezidenţiale, posibilitatea de a alege între un parlament unicameral sau păstrarea ambelor Camere, cu orientarea Senatului spre „interesele comunităţilor locale“, sunt câteva dintre variantele pe care Raportul „Stanomir“ le avansează pentru modificarea Constituţiei. Între soluţii apare însă şi popularea cu filosofi, politologi, sociologi sau economişti a unor instituţii cum ar fi Curtea Constituţională sau Consiliul Superior al Magistraturii.

Dacă la CSM, Comisia recomandă „reducerea drastică a membrilor aleşi de către breasla magistraţilor“ şi „prezenţa unor voci competente, din afara sistemului“, pentru Curtea Constituţională varianta sugerată ar fi ocuparea unui sfert din locurile judecătorilor de către politologi, socilologi, filosofi, propuşi de preşedinte sau de premier, pentru a asigura o „interpretare pluridisciplinară“ a Constituţiei.

Referiri speciale se fac şi la parlamentari, al căror statut ar putea fi declarat incompatibil cu cel de ministru. Aleşii care rămân în parlament ar trebui totodată, în viziunea Comisiei, să se poziţioneze deschis fie la putere, fie în opoziţie, contra unor privilegii, fără a putea schimba tabăra. „Nu trebuie să ne fie teamă de modificarea Constituţiei“, a asigurat însă premierul Boc, în timp ce liderul PSD, Mircea Geoană, a avansat chiar varianta înlocuirii actualului text în întregime, pentru a pune pe picioare „a treia republică“.