O implicare a Iranului transformă conflictul din Fâşia Gaza într-un adevărat război. Un asemenea scenariu ar putea schimba total harta geopolitică a lumii, declară Bogdan Chireac într-un interviu acordat evz.ro.

Evenimentul Zilei: Care sunt implicaţiile politice şi economice internaţionale ale conflictului din Fâşia Gaza?

Bogdan Chireac: Israelul a ales să atace într-un moment în care comunitatea internaţională nu poate reacţiona. Pe de o parte, fiindcă în SUA are loc tranziţia de putere. Obama se instalează la Casa Albă pe 20 ianuarie. Deci, nu ne aşteptăm la acţiuni spectaculoase în politica externă din partea SUA până în luna februarie, cel puţin. Pe de altă parte, în Europa, Cehia a preluat preşedinţia UE. Cehia nu e o voce foarte puternică în Europa astfel încât să se poată pune la masă şi să găsească un numitor comun pentru Franţa, Germania, Italia, Spania, Marea Britanie. Oricum, Israel nu prea dă mulţi bani pe capacitatea de coeziune a UE. Eu nu cred că doreşte internaţionalizarea conflictelor.

În schimb, Nicholas Sarkozy are o iniţiativă privată, unilaterală, în Orientul Apropiat, inclusiv vizavi de ONU. Rusia, care ar fi putut interveni de partea lumii arabe, este foarte slăbită după pierderile suferite din cauza crizei economice. Siria e cumva deoparte de acest conflict tocmai datorită intervenţiei lui Sarkozy. Să nu uităm că el l-a dus pe Bashar în lumea occidentală. Mă îndoiesc că Siria va interveni în favoarea Palestinei, cel puţin în acest moment.

Libanul nu-şi revine încă după războiul cu Hezbollah şi după intervenţia israeliană în Liban. Deci, e greu de crezut că va interveni direct. Nici nu are capacitate militară. Tot ceea ce se poate întâmpla este sprijinul logistic pentru luptătorii Hamas în Fâşia Gaza.

Deci, vom avea de-a face cu o zonă de ocupaţie, care nu va rezolva problema. În Gaza, 45% din populaţie se află sub limita sărăciei, şomajul ajunge la 50%. Fâşia e o adevarată enclavă în teritoriul controlat de Israel, iar dacă, azi, sunt ucişi 500 de luptători Hamas, mâine sunt recrutaţi alţi 5.000.

Iranul poate transforma conflictul în război

70.000 de studenţi iranieni sunt gata oricând de acţiuni sinucigaşe. Ar trebui să ne temem? Felul în care se comportă Iranul reprezintă singurul pericol real de internaţionalizare. Acest stat poate interveni în favoarea Palestinienilor. Un atac din partea Iranului ar avea drept consecinţă un contraatac devastator din partea Israelului. Aici intervine temerea pe care toţi comentatorii economici şi-au manifestat-o încă de la începutul crizei financiare. De obicei, în istorie, crize de asemenea proporţii sfârşesc într-un război. Or, lumea civilizată nu doreşte, sub nicio formă, un război.

E cumplit ce se întâmplă, o să suferim căderi catastrofale de producţie, de profit, dar facem faţă mult mai uşor decât unui război. Or, cu Iranul dacă se intră în război, acela chiar e un război. Iranul nu e ţară arabă, dar este un lider al lumii musulmane. Un război cu Iranul schimbă geopolitica şi faţa lumii.

Ce ar putea reţine să nu intre în conflict? Sper că politica internaţională activă îşi va face simţită prezenţa. Rusia are o relaţie destul de bună cu Iran, lumea arabă şi britanicii pot dialoga cu Iran deci, pot face un apel la reţinere şi neparticipare pe fond emoţional. Cu toate acestea, Iranul este incontrolabil azi.

România trebuie să fie prudentă

Ce poziţie ar trebui să adopte România? Noi ar trebui să rămânem foarte prudenţi în acest conflict. România are o relaţie excepţională cu Israel şi numeroase legături economice. În acelaşi timp, din vremea lui Ceauşeşcu, avem o relaţie preferenţială cu un număr de ţări arabe şi are dialog cu unii lideri importanţi care au studiat în România. Nu ţara noastră e chemată să facă pace sau război în Orientul Apropiat. Deci, are trebui să încerce să păstreze relaţiile, pe cât posibil, cu ambele părţi.

România poate să deplângă pierderile de vieţi omeneşti, să ofere ajutor umanitar celor din Gaza sau se poate alia unei eventuale poziţii a UE. Deocamdată aşa ceva nu există. Iar, în final, cei care vor tranşa lucrurile vor fi SUA.

Poate fi conflictul din Gaza un test pentru administraţia Obama? E un test, în sensul în care, până la 20 ianuarie, s-ar putea ca faza sângeroasă a conflictului să se fi încheiat. Urmează apoi ocupaţia şi să vedem în ce măsură şi cât va dura aceasta, fiindcă Israel nu a cheltuit atâţia bani, nu a deplasat atâtea trupe pentru a retrage în februarie din Fâşia Gaza. Ei vor să instaureze acolo o zonă de securitate care să le permită siguranţa că oraşele lor nu mai sunt bombardate de rachete.

Conflictul a crescut preţul petrolului

Care sunt implicaţiile economice ale războiului? Deocamdată am văzut că a crescut preţul petrolului. Ceea ce nu a reuşit reducerea consecventă şi substanţială a cotelor de extracţie (preţul petrolului a alunecat sub 40 de dolari/baril), iată că reuşeşte un conflict.

În rest, în afară de impactul emoţional, nu văd alte consecinţe economice. Fâşia Gaza nu are o viaţă economică notabilă, iar Israelul nu pierde economic din această invazie. Costul chetuielilor este suportat din acordul cu SUA, prin care acestea din urmă s-au angajat să aloce anual 3 miliarde de dolari pentru apărarea statului israelian. Cât despre restul lumii, implicaţiile sunt nesemnificative.